DECIZIE nr. 1.598 din 14 decembrie 2011

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii



Curtea Constituţională a fost sesizată de Preşedintele României, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asupra neconstituţionalităţii Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.La sesizare au fost anexate, în copie, Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cererea de reexaminare asupra Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, formulată de Preşedintele României, fişa proiectului de lege, precum şi dezbaterile din 15 noiembrie 2011 din cadrul Camerei Deputaţilor asupra raportului Comisiei pentru administraţie publică privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României.Sesizarea a fost trimisă Curţii Constituţionale prin Adresa nr. 2.269 din 28 noiembrie 2011 şi formează obiectul Dosarului nr. 1.420A/2011.Prin această sesizare, Preşedintele României solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, considerând că aceasta prezintă vicii de neconstituţionalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constituţionale ale art. 76 alin. (1) şi art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece reglementează relaţii sociale din domeniul legii organice, astfel că trebuia adoptată cu votul majorităţii membrilor Camerei Deputaţilor.În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.Preşedintele Senatului, prin Adresa nr. I 824 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.913 din 12 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6.989 din 8 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 6.874 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens apreciază în esenţă că, deoarece art. 77 alin. (2) din Constituţie nu stabileşte în mod expres o limită de natură să aducă vreo restrângere a competenţei Parlamentului, ambele Camere ale Parlamentului, în cadrul procedurii de reexaminare a legii la solicitarea Preşedintelui României, trebuie să îşi exprime votul asupra proiectului de lege şi nu asupra cererii de reexaminare sau asupra rapoartelor comisiilor parlamentare. Consideră că o interpretare contrară a acestui text constituţional ar avea semnificaţia unui act de revizuire a Constituţiei, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, apreciază, având în vedere calificarea legii ca organică, că nu a fost respectată majoritatea absolută necesară pentru adoptarea legilor organice, cerută de art. 76 alin. (1) din Constituţie.Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a transmis punctul său de vedere privind obiecţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedintelui Senatului şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României.Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.Prevederile constituţionale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt următoarele:– Art. 76 alin. (1): "Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.";– Art. 77 alin. (3): "Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea."În esenţă, în opinia autorului sesizării, neconstituţionalitatea legii constă în aceea că a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a ţine seama de dispoziţiile art. 77 alin. (3) din Constituţie, deoarece Camera Deputaţilor nu s-a exprimat prin vot expres asupra legii aflate în reexaminare, ci s-a supus la vot raportul comisiei de adoptare parţială a cererii de reexaminare.Examinând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că proiectul de Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost depus la Senat ca iniţiativă legislativă a Guvernului la data de 19 mai 2009.Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii la data de 16 septembrie 2009, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii la data de 3 noiembrie 2009.În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele României a cerut Parlamentului, la data de 24 noiembrie 2009, reexaminarea legii, deoarece Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii dispune aprobarea tacită a autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, dacă nu a fost emisă de autorităţile competente în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei complete, procedura aprobării tacite a autorizaţiilor de construcţie putând da naştere unor practici periculoase prin care se contravine prevederilor legale şi normelor de urbanism, de disciplină în construcţii ori de demolare a unor imobile cu valoare istorică şi arhitecturală.Senatul a respins cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi a adoptat Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii la data de 25 mai 2010.Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din 9 februarie 2011 a fost înscris Raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României, iar în şedinţa din 21 februarie 2011, astfel cum rezultă din stenograma acesteia, s-a votat retrimiterea cererii de reexaminare la această comisie.În Şedinţa din 8 noiembrie 2011 s-a dezbătut Raportul de înlocuire al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic prin care s-a propus admiterea cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României şi respingerea legii. În Şedinţa din 15 noiembrie 2011, la poziţia 26.6 din ordinea de zi, Raportul comisiei a fost supus la votul final, iar astfel cum rezultă din stenograma acestei şedinţe, "raportul comisiei nu a trecut."În legătură cu procedura parlamentară în cazul unei cereri de reexaminare a Preşedintelui României, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 991/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 6 octombrie 2008, statuând că, din analiza art. 77 alin. (2) din Constituţie, „rezultă că trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Preşedintelui României, precum şi cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispoziţiilor din lege. În acest context pot fi modificate chiar şi unele dispoziţii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare. Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligaţia să se exprime cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Preşedintele României, chiar în absenţa unei menţiuni exprese în solicitarea acestuia. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a ţării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Preşedintelui României, poate adopta orice fel de soluţie pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau parţial solicitarea, poate să o respingă ori poate să modifice în totalitate sau parţial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispoziţiilor legii”.Având în vedere că, în speţă, cererea de reexaminare viza anumite aspecte concrete, s-a întocmit un raport asupra acesteia care a fost supus votului final. Or, dispoziţiile art. 77 alin. (3) din Constituţie fac menţiune expresă despre "legea adoptată după reexaminare". În acest context, Curtea constată că aceste norme constituţionale impun supunerea la votul final a legii, iar nu a raportului privind cererea de reexaminare a Preşedintelui României.În concluzie, Curtea constată că Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii este neconstituţională.În temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Constată că Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii este neconstituţională.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecători.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește