DECIZIE nr. 1.573 din 19 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei, excepţie ridicată de Dorin Rachel în Dosarul nr. 9.811/193/2008 al Judecătoriei Botoşani – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, având în vedere faptul că autorul acesteia solicită completarea textului de lege criticat.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 9.811/193/2008, Judecătoria Botoşani – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei. Excepţia a fost ridicată de Dorin Rachel într-o cauză ce are ca obiect o acţiune în tăgăduirea paternităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la respectarea vieţii private şi de familie, şi propune ca, de lege ferenda, acestea să se modifice în sensul introducerii, în sfera persoanelor care pot formula acţiunea în tăgăduirea paternităţii, atât a "adevăratului tată", cât şi a oricărei persoane care dovedeşte un interes legitim.Judecătoria Botoşani – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, întrucât nu se recunoaşte şi reclamantului posibilitatea de a introduce acţiunea în tăgăduirea paternităţii, deşi are, în egală măsură, un interes legitim în promovarea acesteia, textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, se restrânge posibilitatea de a conferi semnificaţie judiciară unei realităţi biologice, făcând-o dependentă de bunul plac al unei persoane cu ignorarea intereselor legitime şi ale altor persoane.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. Totodată, arată că motivarea autorului excepţiei are în vedere necesitatea modificării dispoziţiilor textului de lege criticat prin includerea în rândul persoanelor care pot să introducă acţiune în tăgada paternităţii şi a adevăratului tată, precum şi a oricărei persoane care dovedeşte un interes legitim, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 54 alin. 2 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conţinut: "Acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de oricare dintre soţi, precum şi de către copil; ea poate fi continuată de moştenitori."Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 26 alin. (1) privind viaţa intimă, familială şi privată şi ale art. 8 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la respectarea vieţii private şi de familie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul solicită completarea textului de lege criticat, în sensul de a se introduce în sfera persoanelor care pot formula acţiunea în tăgăduirea paternităţii atât adevăratul tată, cât şi orice persoană care dovedeşte un interes legitim. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei, excepţie ridicată de Dorin Rachel în Dosarul nr. 9.811/193/2008 al Judecătoriei Botoşani – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu____________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește