DECIZIE nr. 1.569 din 7 decembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) şi b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13, art. 17, art. 18, art. 24 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8 lit. a) şi b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) şi (3), art. 17, art. 18 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Alexandru Farcaş în Dosarul nr. 5.359/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 1.312D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Florin Doran, membru al Baroului Bucureşti, având împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic, cu delegaţie de reprezentare la dosar.Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.315D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Marin Sterian în Dosarul nr. 7.818/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Dosarul nr. 1.317D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Virgiliu Popescu în Dosarul nr. 5.823/2/2009 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic. Se constată lipsa autorilor excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, văzând identitatea parţială de obiect al cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.Reprezentanţii părţilor prezente şi Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.315D/2010 şi nr. 1.317D/2010 la Dosarul nr. 1.312D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor.Apărătorul ales al autorului excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.312D/2010 solicită admiterea acesteia, precizând, în esenţă, că textele de lege criticate nu reglementează o procedură echitabilă, nu sunt previzibile şi nici accesibile şi conţin aceleaşi vicii de constituţionalitate care au condus la declararea ca neconstituţională a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. Depune la dosar note scrise în cuprinsul cărora sunt dezvoltate aceste susţineri.Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că actualul cadru normativ întruneşte toate exigenţele constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, apreciind că nu se justifică reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 20 aprilie 2010, 2 martie 2010 şi 13 aprilie 2010, pronunţate în dosarele nr. 5.359/2/2009, nr. 7.818/2/2009 şi, respectiv, nr. 5.823/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizatCurtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8 lit. a) şi b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) şi (3), art. 17, art. 18 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ridicată de Alexandru Farcaş, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Marin Sterian şi, respectiv, cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Virgiliu Popescu, în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.În motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţin, în esenţă, următoarele: prevederile art. 2 lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 au caracter imprecis, lăsând o prea largă marjă de apreciere autorităţilor naţionale; reglementarea constatării calităţii de colaborator sau lucrător al Securităţii este de natură să aducă prejudicii demnităţii şi integrităţii persoanelor nevinovate, supuse verificării pentru simpla împrejurare că se încadrează în categoriile art. 3 din ordonanţă; atribuţiile Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii au în continuare natură jurisdicţională, acesta având caracteristicile unei instanţe extraordinare; posibilitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a formula o acţiune prin care să solicite instanţei de contencios administrativ să constate existenţa unor situaţii de drept nu înlătură caracterul neconstituţional al acestei instituţii; confuzia dintre funcţia de anchetă şi cea de judecată contravine principiilor statului de drept, în conformitate cu care justiţia trebuie să fie imparţială, iar procesul echitabil; în cursul procedurii desfăşurate, persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, încălcându-li-se dreptul la apărare; promovează răspunderea morală, juridică şi politică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică, urmărindu-se îndepărtarea lor din funcţiile publice sau împiedicarea lor de a candida pentru astfel de funcţii; realizează o restrângere nejustificată a dreptului de a fi ales şi a libertăţii în alegerea profesiei şi a ocupaţiei.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, necontravenind dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorii acesteia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentanţilor părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a) şi b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13, art. 17, art. 18, art. 24 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Prevederile art. 2 lit. a) şi b) cuprind definiţia noţiunii de lucrător, respectiv colaborator al Securităţii; art. 5 alin. (1) instituie obligaţia persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii de a face o declaraţie pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi prevede că, pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în acele demnităţi ori funcţii, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii; art. 6 privind activităţile administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor în legătură cu o anumită persoană desfăşurate de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luării în discuţie a acesteia; art. 10 alin. (2) se referă la publicarea pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a adeverinţelor prin care se atestă că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia; art. 11 prevede instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia şi consacră reguli procedurale în legătură cu aceasta; art. 13 cuprinde definiţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi unele reguli legate de funcţionarea acestuia; art. 17 reglementează compunerea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi modalitatea de numire a membrilor acestuia; art. 18 priveşte unul dintre cazurile de încetare a mandatului şi stabileşte când poate interveni revocarea membrilor Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; art. 24 enumeră atribuţiile Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii; art. 32 stabileşte că, pentru persoanele care fac parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în ordonanţa de urgenţă, în cazul în care apar documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă, anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 4 – "Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni", art. 11 – "Dreptul internaţional şi dreptul intern", art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, art. 16 – "Egalitatea în drepturi", art. 21 – "Accesul liber la justiţie", art. 24 – "Dreptul la apărare", art. 26 – "Viaţa intimă, familială şi privată", art. 37 – "Dreptul de a fi ales", art. 41 – "Munca şi protecţia socială a muncii", art. 53 – "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi", art. 64 privind organizarea internă a Camerelor Parlamentului, art. 73 alin. (3) în cuprinsul căruia sunt enumerate domeniile care trebuie reglementate prin lege organică, art. 124 – "Înfăptuirea justiţiei", art. 131 – "Rolul Ministerului Public" şi art. 132 – "Statutul procurorilor". De asemenea, se invocă şi următoarele dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 – "Dreptul la un proces echitabil", art. 8 – "Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie" şi art. 14 – "Interzicerea discriminării".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, atât în ansamblul său, cât şi cu privire la diverse articole, printre care şi cele criticate în prezentele cauze conexate, a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare.Astfel, Curtea a observat, ca apreciere generală, că, faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii, realizând o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată.Actuala reglementare legală are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora, iar scopul acesteia nu îl reprezintă îndepărtarea lor din anumite funcţii publice sau împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în astfel de funcţii. În acest sens a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009. Prin aceeaşi decizie instanţa de contencios constituţional a constatat că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, nu se poate reţine încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.Totodată, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Curtea a reţinut că, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată lucrător sau colaborator al Securităţii, reglementarea criticată nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a normei legale. În plus, prin Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei şi demnităţii persoanei, legiuitorul a înţeles să dedice întregul articol 2 din ordonanţa de urgenţă definirii termenilor cu care aceasta operează.Prin Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Curtea a constatat că prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, care instituie în sarcina persoanelor care candidează, care au fost alese sau care au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii obligaţia de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, nu sunt de natură să producă restrângeri contrare dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală ale exerciţiului unor drepturi, cum ar fi dreptul de a fi ales sau libertatea alegerii profesiei, meseriei, ocupaţiei ori a locului de muncă.Întrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, se impune menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezentele cauze conexate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8 lit. a) şi b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) şi (3), art. 17, art. 18 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Alexandru Farcaş în Dosarul nr. 5.359/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ridicată de Marin Sterian în Dosarul nr. 7.818/2/2009 al aceleiaşi instanţe, precum şi a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 şi art. 24 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, ridicată de Virgiliu Popescu în Dosarul nr. 5.823/2/2009 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește