DECIZIE nr. 1.568 din 19 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul Lucrătorilor Portuari din „Minmetal” în Dosarul nr. 10.797/118/2008 al Tribunalului Constanţa – Secţia civilă.La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială "Minmetal" – S.A. din Constanţa, prin avocat. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Avocatul părţii prezente pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 10.797/118/2008, Tribunalul Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Lucrătorilor Portuari din „Minmetal” cu prilejul soluţionării unui conflict de muncă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează „că se poate înregistra contractul colectiv de muncă în acele unităţi în care există mai multe sindicate din care niciunul nu îndeplineşte cerinţa de reprezentativitate de o treime (respectiv toate au reprezentativitate prin afiliere) doar cu semnătura unui singur sindicat minoritar prin raportare la celelalte.” Consideră că o asemenea interpretare ar contraveni prevederilor art. 40, art. 41 alin. (5) şi art. 43 din Constituţie, cât şi prevederilor art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 3, art. 8 şi art. 11 din Convenţia nr. 87/1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Astfel, arată că, dacă un contract colectiv de muncă poate fi înregistrat doar cu semnătura sindicatului minoritar, membrilor de sindicat din sindicatul majoritar nu li se mai garantează dreptul la negocieri colective, aceştia fiind excluşi de la negociere. De asemenea, atât timp cât acest contract este valabil, salariaţii sindicatului majoritar nu-şi mai pot exercita dreptul la grevă. În plus, sindicatul majoritar fiind lipsit de posibilitatea de a-şi mai realiza obiectivele pentru care a fost înfiinţat, salariaţii vor adera, împotriva voinţei lor, la sindicatul minoritar, astfel că este încălcat însuşi dreptul de asociere liberă în sindicate.Tribunalul Constanţa – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă dreptul la negociere colectivă, care există, prin ipoteza art. 26 din Legea nr. 130/1996, şi nici dreptul la grevă, care nu este interzis, direct sau indirect, prin dispoziţiile legale în cauză. De asemenea, consideră că argumentele autorului excepţiei referitoare la reprezentarea părţilor constituie o opţiune a legiuitorului şi nu au legătură cu fondul excepţiei de neconstituţionalitate.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, dispoziţii introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 19 martie 2004, aprobată prin Legea nr. 218/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004.Textul de lege criticat are următoarea redactare:Art. 26 alin. (2) lit. c): "Contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnătura tuturor reprezentanţilor părţilor, dacă: […]c) reprezentanţii părţilor la negociere care nu au semnat contractul colectiv de muncă reprezintă sub o treime din numărul salariaţilor unităţii, sub 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectivă sau sub 5% din efectivul salariaţilor din economia naţională, după caz." … Autorul excepţiei consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 40 referitor la dreptul la asociere, art. 41 alin. (5) care garantează dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective şi art. 43 privind dreptul la grevă. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind libertatea de întrunire şi asociere, precum şi art. 3, art. 8 şi art. 11 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, ratificată de România prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 4 din 18 ianuarie 1958.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în Capitolul III din Legea nr. 130/1996, sunt prevăzute în mod explicit toate condiţiile pe care patronatul şi salariaţii trebuie să le îndeplinească pentru o legală reprezentare a lor cu prilejul negocierii şi încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, de ramură şi naţional. Astfel, în ceea ce priveşte salariaţii, art. 14 lit. b) din legea amintită arată că aceştia vor fi reprezentaţi: – „la nivel de unitate, de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanţii aleşi ai salariaţilor; – la nivelul grupurilor de unităţi şi al ramurilor, de către organizaţiile sindicale de tip federativ, legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi; – la nivel naţional, de către organizaţiile sindicale de tip confederativ, legal constituite şi reprezentative potrivit prezentei legi.” Mai departe, art. 17 din aceeaşi lege prevede condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească organizaţiile sindicale pentru a participa la negocieri, dispoziţii din care se reţine că reprezentativitatea este asigurată pentru organizaţiile sindicale la nivel de unitate dacă au un număr de membri de cel puţin o treime din numărul salariaţilor unităţii; pentru organizaţiile sindicale la nivel de ramură dacă numărul membrilor este cel puţin egal cu 7% din efectivul salariaţilor din ramura respectivă; respectiv pentru organizaţiile sindicale la nivel naţional dacă au cumulat un număr de membri cel puţin egal cu 5% din efectivul salariaţilor din economia naţională. În mod firesc, art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996, criticat de autorul excepţiei, prevede că înregistrarea contractului colectiv de muncă se poate face şi dacă acesta nu este semnat de un număr mai mic de salariaţi decât cel prevăzut pentru a asigura reprezentativitatea, în mod corespondent prevederilor art. 17.Curtea apreciază că aceste dispoziţii de lege sunt clare, nedând loc niciunei interpretări echivoce. Astfel, din conţinutul acestor articole ale Legii nr. 130/1996 se pot desprinde în mod clar condiţiile ce trebuie îndeplinite de salariaţi, la nivel de unitate, pentru legala lor reprezentare la negocierea şi încheierea contractului colectiv de muncă, atât în cazul în care există un sindicat reprezentativ, cât şi în situaţia în care nu este constituit un astfel de sindicat. În aceste condiţii, aspectele puse în discuţie de autorul excepţiei care urmăresc stabilirea priorităţii unor sindicate nereprezentative din aceeaşi unitate apar ca fiind în mod evident probleme de aplicare a legii, de competenţa instanţelor de judecată, iar nu probleme de natură să pună în discuţie constituţionalitatea prevederilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul Lucrătorilor Portuari din „Minmetal” în Dosarul nr. 10.797/118/2008 al Tribunalului Constanţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește