DECIZIE nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Belciugatele în Dosarul nr. 92/116/2009 (număr în format vechi 129/C/2009) al Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă şi care face obiectul Dosarului nr. 2.394D/2009 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că domnul Mihai Gurlui, în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Belciugatele, a solicitat un nou termen de judecată, în vederea citării legale a tuturor părţilor, susţinând că procedura de citare a fost viciată întrucât în componenţa comunei Belciugatele nu intră satul Valea Iazurilor, localitate menţionată pe citaţie.Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.Deliberând, Curtea respinge cererea, apreciind că procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.494D/2009 şi nr. 2.495D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, ridicată de Consiliul Local al Comunei Porumbeşti şi de Consiliul Local al Comunei Sanislău în dosarele nr. 932/83/2009 şi nr. 769/83/2009 ale Tribunalului Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, observând identitatea parţială de obiect a acestor dosare, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 2.494D/2009 şi nr. 2.495D/2009 la Dosarul nr. 2.394D/2009, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că, prin textele de lege criticate, legiuitorul a prevăzut o sancţiune pentru o situaţie de inactivitate prezumată, care nu contravine normelor constituţionale invocate în motivarea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 14 aprilie 2009 şi 30 aprilie 2009, pronunţate în Dosarul nr. 92/116/2009 (număr în format vechi 129/C/2009) al Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă şi în dosarele nr. 932/83/2009 şi nr. 769/83/2009 ale Tribunalului Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, respectiv art. 55 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din aceeaşi lege.Excepţiile au fost ridicate de Consiliul Local al Comunei Belciugatele, Consiliul Local al Comunei Porumbeşti şi de Consiliul Local al Comunei Sanislău în cauze având ca obiect dizolvarea acestor consilii locale.În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine, mai întâi, că textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 120 alin. (1) din Constituţie care consacră principiul autonomiei locale, întrucât consiliul local, ca autoritate locală deliberativă, este singurul în măsură să aprecieze dacă şi când să se întrunească în şedinţe, în funcţie de necesităţile şi interesele comunităţii locale.Se mai arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece aduc atingere egalităţii cetăţenilor, întrucât dizolvarea de drept a consiliului local afectează mandatul fiecărui consilier local ales prin vot universal, în schimb, primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale au tratament privilegiat, dându-li-se posibilitatea să sesizeze instanţa de contencios administrativ cu privire la cazul prevăzut de art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001.Se mai susţine că prevederile art. 55 alin. (2) încalcă dreptul consilierilor locali de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor lor legitime. Se precizează că instanţa poate aprecia că are doar un rol constatator pe situaţia de fapt privind neîntrunirea consiliului local timp de două luni consecutiv, fără a verifica şi contextul legal general al funcţionării administraţiei publice locale. În plus, în opinia autorilor excepţiei, se aduce o atingere dreptului la un proces echitabil, prin instituirea caracterului definitiv al soluţiei pronunţate de instanţă.Tribunalul Călăraşi – Secţia civilă şi Tribunalul Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizează, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate sunt menite să transpună cerinţele democraţiei, legiuitorul fiind cel care stabileşte limitele în care consiliul local poate funcţiona.Avocatul Poporului, prin punctele de vedere comunicate, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următoarea redactare:– Art. 55. – "(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv; … b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre (…). … (2) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativteritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului". … În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Legea fundamentală: art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră egalitatea în drepturi, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 care garantează accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 120 care instituie principiile de bază ale organizării administraţiei publice locale şi art. 121 alin. (2) privind consiliile locale şi primarii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege care enumeră condiţiile în care consiliile locale se dizolvă de drept reprezintă o concretizare a dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe. De aceea, activitatea consiliilor locale trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea Constituţională constată că principiul autonomiei locale, consacrat la nivel constituţional prin dispoziţiile art. 120 alin. (1), nu justifică existenţa unei autonomii de decizie în afara acestui cadru legal, a cărui respectare este obligatorie.În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii, Curtea constată că nu este întemeiată, deoarece autorii excepţiei au în vedere situaţii care nu pot fi comparate, anume situaţia consilierilor locali, care îşi pierd acest statut ca urmare a dizolvării consiliului local, şi situaţia în care se află primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale care au posibilitatea, conferită prin lege, de a sesiza instanţa de contencios administrativ în vederea constatării dizolvării de drept a consiliului local. Or, este o regulă fundamentală a logicii formale aceea potrivit căreia poate fi comparat numai ceea ce este comparabil, în sensul că termenii unei comparaţii trebuie să aparţină aceleiaşi categorii. De aceea, o eventuală verificare a respectării egalităţii de tratament juridic se poate face numai cu privire la subiecte care se află în situaţii comparabile. De altfel, plecând de la această observaţie, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.Prin aceeaşi decizie, Plenul Curţii Constituţionale a reţinut că accesul liber la justiţie nu înseamnă că, în toate cauzele, trebuie să fie asigurat accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în faţa instanţelor judecătoreşti în condiţii de egalitate, poate stabili reguli deosebite. Din această perspectivă, Curtea constată că, în ceea ce priveşte excepţia de faţă, nu se poate susţine încălcarea dreptului la un proces echitabil, atâta vreme cât asupra dizolvării consiliului local se pronunţă o instanţă de judecată, formată din judecători independenţi şi imparţiali, în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, pe baza probelor şi a oricăror apărări pe care părţile sunt libere să le prezinte. Aşadar, accesul la justiţie al consilierilor locali este neîngrădit, ei având posibilitatea de a-şi apăra interesele în cadrul procesului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Comunei Belciugatele în Dosarul nr. 92/116/2009 (număr în format vechi 129/C/2009) al Tribunalului Călăraşi – Secţia civilă şi de Consiliul Local al Comunei Porumbeşti şi de Consiliul Local al Comunei Sanislău în dosarele nr. 932/83/2009 şi, respectiv, nr. 769/83/2009 ale Tribunalului Satu Mare – Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește