DECIZIE nr. 1.557 din 7 decembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Andrei Pop în Dosarul nr. 4.392/83/2009 al Tribunalului Satu Mare – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.392/83/2009, Tribunalul Satu Mare – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost invocată de Andrei Pop cu ocazia soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect pretenţii-despăgubiri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin textul de lege criticat se derogă de la dreptul comun în ceea ce priveşte întinderea dreptului reclamantului cu privire la prejudiciul suferit prin măsura administrativă dispusă de statul român, prin aceea că prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 se referă doar la prejudiciul suferit constând în dauna efectivă, damnum emergens [despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative], fără a reglementa posibilitatea de a recupera acest prejudiciu şi din perspectiva beneficiului nerealizat, lucrum cessans [veniturile pe care le-ar fi obţinut familia celui executat prin împuşcare în cazul în care nu s-ar fi luat această măsură administrativă]. Aşa fiind, apreciază că reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 potrivit cărora proprietatea publică şi privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege.Tribunalul Satu Mare – Secţia civilă opinează în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate invocate. Instanţa reţine că, potrivit art. 5 din Legea nr. 221/2009, persoana îndreptăţită poate solicita acordarea de despăgubiri cu titlu de daune morale, în ipoteza existenţei unei hotărâri de condamnare, prevăzându-se la lit. b) posibilitatea acordării unor despăgubiri reprezentând echivalentul daunei suferite efectiv. În acest context, instanţa constată că nu există o suprapunere în privinţa regimului juridic, în special sub aspect probator, între daunele morale şi cele materiale ce pot fi solicitate în temeiul acestui act normativ.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt constituţionale. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44, fiind rezultatul opţiunii legiuitorului, care poate decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia anterioară.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009. Partea introductivă a art. 5 alin. (1) a fost modificată prin art. XIII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.Dispoziţiile de lege criticate au, în prezent, următorul cuprins:"(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: […]b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;”. … Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 pentru faptul că acestea se referă doar la prejudiciul suferit constând în dauna efectivă, damnum emergens, fără a reglementa posibilitatea de a recupera acest prejudiciu şi din perspectiva beneficiului nerealizat, lucrum cessans. Aşadar, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale completarea textului de lege criticat.Având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că nu poate primi o atare susţinere, deoarece modificarea şi completarea textelor de lege intră în competenţa legiuitorului, iar nu a Curţii Constituţionale.Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Andrei Pop în Dosarul nr. 4.392/83/2009 al Tribunalului Satu Mare – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește