DECIZIE nr. 1.538 din 25 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. 1 lit. a) şi art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. 1 lit. a) şi art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Crişu şi Constantin Florin Preda în Dosarul nr. 870/90/2009 al Tribunalului Vâlcea – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece, în esenţă, se solicită modificarea textelor legale contestate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 18 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 870/90/2009, Tribunalul Vâlcea – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 386 alin. 1 lit. a) şi art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Crişu şi Constantin Florin Preda.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece nu se determină dacă în accepţiunea noţiunii de "parte" intră şi intimatul faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită la judecarea recursului, şi care formulează contestaţie în anulare pentru lipsa de procedură de citare cu un alt intimaţi faţă de care decizia pronunţată în recurs a fost favorabilă.De asemenea, arată că dispoziţiile art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală îngrădesc în mod nejustificat posibilitatea procurorului să formuleze contestaţie în anulare şi pentru celelalte motive în afară de cele prevăzute la literele c) şi d) ale art. 386 alin. 1 din Codul de procedură penală.Tribunalul Vâlcea – Secţia penală opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 386 alin. 1 lit. a) – Cazurile de contestaţie în anulare şi art. 387 alin. 1 – Cererea de contestaţie, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:– Art. 386 alin. 1 lit. a): "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;"; … – Art. 387 alin. 1: "Contestaţia în anulare poate fi făcută de oricare dintre părţi, iar contestaţia pentru motivele prevăzute în art. 386 lit. c) şi d), şi de procuror."Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, autorii acesteia nu formulează critici de neconstituţionalitate, ci consideră că prevederile art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală nu sunt de natură să ofere procurorului posibilitatea de a promova şi în alte situaţii calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare. Rezultă, aşadar, că se critică o omisiune de reglementare fără relevanţă constituţională. Or, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sunt neconstituţionale prevederile legilor, tratatelor internaţionale, regulamentelor Parlamentului şi ordonanţelor Guvernului care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei. De altfel, competenţa de legiferare aparţine, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentului, motiv pentru care excepţia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează critici de neconstituţionalitate, ci evidenţiază neregularităţi referitoare la aplicarea şi interpretarea legii constând în definirea noţiunii de "parte" care are calitatea procesuală de a promova calea de atac a contestaţiei în anulare. Or, aspectele legate de corecta sau greşita aplicare şi înţelegere a textului legal criticat excedează, de asemenea, competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 146 din Constituţie, se pronunţă numai în limitele acolo instituite.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 386 alin. 1 lit. a) şi art. 387 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Crişu şi Constantin Florin Preda în Dosarul nr. 870/90/2009 al Tribunalului Vâlcea – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește