DECIZIE nr. 1.529 din 17 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 373 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 373 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Barna Szigeti şi Amalia Szigeti în Dosarul nr. 5.400/111/2008 al Tribunalului Bihor Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.400/111/2008, Tribunalul Bihor – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 373 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Barna Szigeti şi Amalia Szigeti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin art. 16, art. 21, art. 44 şi art. 57 din Constituţie, deoarece permit efectuarea executării silite exclusiv pe baza unui act notarial, fără existenţa vreunui control judecătoresc asupra actului supus executării.Tribunalul Bihor – Secţia civilă consideră că excepţia este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 373 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, texte care au următoarea redactare:– Art. 373 din Codul de procedură civilă: "Hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripţiile mai multor judecătorii, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.";– Art. 374^1 din Codul de procedură civilă: "Înscrisurile cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără învestirea cu formula executorie.";– Art. 66 din Legea nr. 36/1995: „Actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acesteia. În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.”În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii constituţionale: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.Examinând excepţia, Curtea reţine că prevederile de lege criticate în prezenta cauză au mai fost supuse controlului de constituţionalitate pentru motive similare.Astfel, prin Decizia nr. 21 din 11 ianuarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 373 din Codul de procedură civilă, Curtea a statuat că acest text de lege este constituţional, reţinând că „principiul egalităţii presupune existenţa unor situaţii de fapt identice, la care trebuie să se aplice un regim juridic identic; or, în speţă, creditorul şi debitorul nu se găsesc în situaţii identice, fiind aşadar firesc ca drepturile şi obligaţiile lor să difere”, şi că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege”.Cu privire la constituţionalitatea art. 66 din Legea nr. 36/1995, Curtea, prin Decizia nr. 1.040 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, a reţinut următoarele: „Calificarea actelor notariale care constată o creanţă certă, lichidă şi exigibilă ca fiind titluri executorii a fost determinată de necesitatea valorificării cu celeritate a respectivei creanţe, fără a afecta în acest mod vreun drept fundamental al părţilor. O asemenea concluzie este impusă de împrejurarea că autentificarea oricărui înscris de către notarul public dă expresie, într-o formă specifică, acordului de voinţă al părţilor, aşa cum rezultă din chiar încheierea de autentificare, care atestă prezenţa acestora în faţa notarului, identificarea lor, precum şi luarea consimţământului fiecăreia, după ce i s-a adus la cunoştinţă conţinutul înscrisului. În măsura în care actul autentificat este pus în executare silită, potrivit art. 399 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, acesta poate face obiectul unei contestaţii la executare, prilej cu care, dat fiind că executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, contestatorul are posibilitatea de a invoca inclusiv apărări de fond.”Cele statuate de Curte prin deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.Şi în fine, referitor la art. 374^1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aceste prevederi reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului. Reglementarea actuală din Codul de procedură civilă permite părţii să introducă contestaţia la executare, ceea ce oferă celor interesaţi sau vătămaţi, după ce executarea silită a început, dreptul de a cere anularea titlului învestit cu formulă executorie dat fără îndeplinirea condiţiilor legale. Prin instituirea acestei proceduri legiuitorul a urmărit să restrângă posibilitatea de tergiversare a executării silite şi să realizeze un spor de celeritate în realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 373 şi art. 374^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, excepţie ridicată de Barna Szigeti şi Amalia Szigeti în Dosarul nr. 5.400/111/2008 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește