DECIZIE nr. 1.527 din 15 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari



Acsinte Gaspar – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMaria Bratu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Adalbert Lakatos în Dosarul nr. 16.012/271/2009 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 907D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.042D/2011, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 20.248/245/2008 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.042D/2011 la Dosarul nr. 907D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 16.012/271/2009, Tribunalul Bihor – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Adalbert Lakatos într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu civil având ca obiect pretenţii.Prin Decizia civilă nr. 2.343 din 12 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 20.248/245/2008, Tribunalul Iaşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Emil Balaure într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu civil având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 907D/2011, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în calitate de proprietar şi de membru al asociaţiei de proprietari din care face parte, este obligat la plata taxelor judiciare pentru acţiunile formulate împotriva proprietarilor care nu şi-au achitat cheltuielile comune, pe când asociaţia de proprietari este scutită de plată acestora.În Dosarul nr. 1.042D/2011, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin principului egalităţii în drepturi, deoarece asociaţiile de proprietari sunt scutite de plată taxelor judiciare în cazul acţiunilor pe care le deschid "în mod total nefondat" împotriva proprietarilor, fără să se prevadă scutirea de la plata taxei de timbru şi a proprietarilor, în cazul în care aceştia acţionează în judecată asociaţia de proprietari pentru restituirea sumelor de bani încasate necuvenit.Tribunalul Bihor – Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece este atributul legiuitorului de a acorda scutiri de la plata taxei de timbru anumitor subiecţi de drept.Tribunalul Iaşi – Secţia civilă arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că plata unor taxe şi impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională, ceea ce impune un tratament juridic diferit pentru situaţii diferite având o justificare obiectivă şi raţională, şi anume necesitatea recuperării de către asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere. Pe de altă parte, instanţa observă că, în realitate, autorul excepţiei solicită modificarea şi completarea prevederilor de lege criticate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, având următoarea redactare:"(1) Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.(2) Acţiunea este scutită de taxă de timbru." … În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate aceste texte de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Este invocată şi încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Prevederile art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate pentru critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 727 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 27 iulie 2010, Curtea a statuat, în ceea ce priveşte critica autorului excepţiei, potrivit căreia este încălcat principiul egalităţii în drepturi pentru faptul că asociaţia de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire, că aceasta este nefondată. Curtea a reţinut că instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plată taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituţional. Potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situaţii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor, prevăzută de art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice”. Curtea a statuat că o atare soluţie legislativă impune un tratament juridic diferit pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare obiectivă şi raţională, şi anume necesitatea recuperării de către asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere, ţinând cont de consecinţele grave ale neachitării acestora asupra bunei funcţionări a utilităţilor comune.De asemenea, prin Decizia nr. 1.647 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 24 martie 2011, Curtea, referindu-se la alin. (1) al art. 50, a reţinut că acest text de lege, care prevede dreptul asociaţiei de proprietari de a acţiona în justiţie pe orice proprietar ce se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei, nu încalcă sub nicio formă dreptul proprietarului la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa.Pe de altă parte, prin Decizia nr. 196 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 20 martie 2009, Curtea a constatat că pretinsa încălcare a art. 21 din Constituţie prin textul art. 50 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 este dedusă prin raportarea la o ipoteză greşită. Curtea a reţinut că dreptul la acces liber la justiţie al proprietarului unui apartament şi/sau al spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din cadrul unei clădiri, nu poate fi îngrădit printr-un text ce priveşte scutirea de la plata taxei de timbru a asociaţiilor de proprietari.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât considerentele, cât şi soluţia cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte invocarea încălcării dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea observă că acest text constituţional nu are incidenţă în cauză din moment ce instanţa de contencios constituţional nu a constatat nicio încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţieiPentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Adalbert Lakatos în Dosarul nr. 16.012/271/2009 al Tribunalului Bihor – Secţia civilă şi de Emil Balaure în Dosarul nr. 20.248/245/2008 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Maria Bratu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește