DECIZIE nr. 1.514 din 18 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.650/301/2010 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi în Dosarul nr. 20.615/197/2009 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Comercială „Standard Snacks” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 19.412/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi în Dosarul nr. 4.479/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, de Societatea Comercială „Andromede Decor” – S.R.L. din Ilfov în Dosarul nr. 21.573/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a comercială, de Costel Calistru şi Doru Muntianu în Dosarul nr. 183/193/2010 al Judecătoriei Botoşani – Secţia civilă, precum şi de Societatea Comercială „Ram Prod” – S.R.L. din Moroeni în Dosarul nr. 1.991/204/2010 al Judecătoriei Câmpina.La apelul nominal se prezintă avocatul Biroului executorului judecătoresc Răileanu Ionuţ Cătălin, parte în Dosarul nr. 1.329D/2010, şi avocatul lui Dumas Stephane Jaques, parte în Dosarul nr. 1.388D/2010, cu delegaţii depuse la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.321D/2010, nr. 1.329D/2010, nr. 1.330D/2010, nr. 1.388D/2010, nr. 1.585D/2010, nr. 1.639D/2010 şi nr. 2.978D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Avocaţii prezenţi sunt de acord cu conexarea cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.978D/2010, nr. 1.639D/2010, nr. 1.585D/2010, nr. 1.388D/2010, nr. 1.330D/2010 şi nr. 1.329D/2010 la Dosarul nr. 1.321D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţilor prezente.Avocatul părţii Biroul executorului judecătoresc Răileanu Ionuţ Cătălin şi avocatul părţii Dumas Stephane Jaques solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.Reprezentantul Ministerului Public arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.După închiderea dezbaterilor se prezintă administratorul Societăţii Comerciale "Hellyz Konsulting" – S.R.L. din Breaza, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 9 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 21.573/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 6 alin. (1) şi (2) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Andromede Decor” – S.R.L. din Ilfov.Prin Încheierea din 2 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 183/193/2010, Judecătoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Costel Calistru şi Doru Muntianu.Prin Încheierea din 8 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 19.412/301/2009, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks” – S.R.L. din Bucureşti.Prin Încheierea din 14 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 20.615/197/2009, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food” – S.R.L. din Bucureşti.Prin Încheierea din 29 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.650/301/2010, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food” – S.R.L. din Bucureşti.Prin Încheierea din 6 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.991/204/2010, Judecătoria Câmpina a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Ram Prod” – S.R.L. din Moroeni.Prin Încheierea din 3 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.479/300/2009, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Standard Snacks” – S.R.L. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât permit instanţei de judecată să soluţioneze cauza numai pe baza susţinerilor subiective ale creditorului, fără ca debitorul să poată administra probe în apărare. Consideră că textele de lege criticate lipsesc de eficienţă acţiunea în anulare şi nu asigură un proces echitabil pentru toate părţile, întrucât dau posibilitatea soluţionării cererii creditorului numai pe baza actelor depuse şi a explicaţiilor date de părţi. Consideră că emiterea unui titlu executoriu în urma unui proces sumar şi executarea acestuia încalcă dreptul de proprietate. În continuare, autorii apreciază că expresia "lămuriri şi explicaţii" este neclară şi îngrădeşte dreptul la apărare. De asemenea, arată că dispoziţiile art. 8 din ordonanţă nu precizează dacă cererea în anulare este sau nu o cale de atac ori dacă face parte din procedura contencioasă sau, dimpotrivă, din cea necontencioasă, acestea neindicând probele ce pot fi administrate. Totodată, prin prevederea unei singure căi de atac se creează o situaţie inegală între debitorul din procedura somaţiei de plată şi pârâtul din procesele comerciale de drept comun.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a comercială arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Judecătoria Botoşani – Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Judecătoria Braşov arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Judecătoria Câmpina – Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti – Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:– Art. 1 alin. (1): "(1) Procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.";– Art. 4 alin. (2): "(2) În toate cazurile, pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra modalităţilor de plată.";– Art. 6 alin. (1), (2) şi (4): "(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în condiţiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1) constată că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată către creditor, precum şi termenul de plată. … (4) Ordonanţa se va înmâna părţii prezente sau se va comunică fiecărei părţi de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire."; … – Art. 8: "(1) Împotriva ordonanţei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.(2) Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă. … (3) Abrogat. … (4) Dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, pronunţând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător. … (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare şi ale art. 44 alin. (1) referitoare la dreptul de proprietate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat în numeroase cauze asupra dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001, atât în ansamblul ei, cât şi prin examinarea separată a dispoziţiilor sale, prin raportare la aceleaşi norme constituţionale invocate şi în prezenta cauză. De exemplu, prin Decizia nr. 522/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 13 iulie 2006, Curtea a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 reglementează o procedură specială şi accelerată, derogatorie de la normele procedurii civile, care urmăreşte recuperarea într-un timp cât mai scurt a creanţelor certe, lichide şi exigibile, ce reprezintă obligaţii contractuale de plată a unor sume de bani. Acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicaţiile şi lămuririle date de părţi, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părţi, în condiţii identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părţi urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Totodată, textele de lege criticate conţin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, evident cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în temeiul art. 126 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege.De asemenea, Curtea constată că prin Decizia nr. 109 din 13 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2003, a statuat că dispoziţiile art. 4 alin. (2) din ordonanţă prevăd că în toate cazurile judecătorul, învestit prin cererea creditorului, dispune citarea părţilor pentru oferirea de explicaţii şi lămuriri. Procedura dobândeşte astfel un evident caracter oral şi contradictoriu. Chiar dacă textul care îi conferă aceste trăsături este eliptic, în sensul că omite să precizeze cum pot fi probate explicaţiile şi lămuririle la care face referire, el nu conţine nicio dispoziţie expresă de limitare a mijloacelor de probă exclusiv la înscrisuri. În lipsa unei asemenea dispoziţii, urmează a-şi găsi aplicarea dreptul comun, aşa cum prevede art. 11^1 din aceeaşi ordonanţă a Guvernului.În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea constată că, prin Decizia nr. 522 din 20 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 13 iulie 2006, a statuat că dispoziţiile art. 8 din ordonanţă au caracter procedural, or, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este suveran a reglementa competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată, iar în considerarea unor situaţii deosebite, acesta poate adopta reguli speciale, fără a crea astfel discriminări sau inegalităţi. În cazul de faţă, celeritatea soluţionării litigiului şi eficienţa în obţinerea titlurilor executorii reprezintă caracteristici esenţiale ale procedurii somaţiei de plată, diferită, aşadar, de cea specifică proceselor comerciale de drept comun, astfel că reglementarea unei singure căi de atac împotriva ordonanţei prin care judecătorul admite, integral sau în parte, cererea creditorilor nu este de natură a afecta drepturile subiective sau cele procesuale ale debitorilor. De asemenea, prin Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, Curtea a statuat că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun. Chiar dacă cererea în anulare este o cale de atac cu fizionomie juridică proprie, iar hotărârea de respingere a acesteia este irevocabilă, dispoziţiile legale criticate sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 129 din Constituţie, potrivit cărora căile de atac se exercită în condiţiile legii.Întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.650/301/2010 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi în Dosarul nr. 20.615/197/2009 al Judecătoriei Braşov, de Societatea Comercială „Standard Snacks” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 19.412/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi în Dosarul nr. 4.479/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti Secţia civilă, de Societatea Comercială „Andromede Decor” – S.R.L. din Ilfov în Dosarul nr. 21.573/3/2009 al Tribunalului Bucureşti Secţia a VI-a comercială, de Costel Calistru şi Doru Muntianu în Dosarul nr. 183/193/2010 al Judecătoriei Botoşani – Secţia civilă şi de Societatea Comercială „Ram Prod” – S.R.L. din Moroeni în Dosarul nr. 1.991/204/2010 al Judecătoriei Câmpina – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește