DECIZIE nr. 1.504 din 12 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii



Augustin Zegrean – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorSimona Ricu – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.267/116/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 953D/2009, nr. 1.173D/2009, nr. 1.174D/2009, nr. 3.482D/2009, nr. 4.085D/2009 – nr. 4.087D/2009, nr. 4.090D/2009, nr. 4.093D/2009 – nr. 4.097D/2009, nr. 4.099D/2009, nr. 4.132D/2009 – nr. 4.134D/2009, nr. 4.137D/2009 – nr. 4.144D/2009, nr. 4.149D/2009 – nr. 4.157D/2009, nr. 4.244D/2009, nr. 4.704D/2009 – nr. 4.717D/2009 şi nr. 4.723D/2009 – nr. 4.735D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 36/87/2008, nr. 1.265/116/2008, nr. 2.207/98/2008, nr. 1.567/116/2008, nr. 1.569/116/2008, nr. 4.112/87/2007, nr. 2.100/87/2008, nr. 1.269/87/2008, nr. 705/122/2008, nr. 2.324/87/2008, nr. 2.102/87/2008 şi nr. 3.785/87/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1.904/121/2008, nr. 2.196/113/2008, nr. 2.685/113/2007 şi nr. 3.880/113/2007 ale Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 428/88/2009 al Tribunalului Tulcea – Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ, în Dosarul nr. 308/42/2009 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 471/111/2009 şi nr. 424/111/2009 ale Tribunalului Bihor – Secţia civilă, în dosarele nr. 14.119/95/2008, nr. 14.107/95/2008, nr. 14.111/95/2008, nr. 14.120/95/2008, nr. 14.105/95/2008 şi nr. 14.121/95/2008 ale Tribunalului Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 4.986/107/2008, nr. 5.024/107/2008, nr. 5.071/107/2008, nr. 5.570/107/2008, nr. 3.333/107/2008, nr. 5.025/107/2008, nr. 4.993/107/2008, nr. 5.109/107/2008, nr. 6.291/107/2008, nr. 7.213/107/2008, nr. 5.057/107/2008 şi nr. 5.002/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 4.250/108/2008 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 4.336/117/2008 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.018/108/2009 al Tribunalului Arad – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 3.055/101/2009, nr. 9.690/101/2008, nr. 9.608/101/2008 şi nr. 9.680/101/2008 ale Tribunalului Mehedinţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 383/111/2008 şi nr. 239/111/2008 ale Curţii de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă, în Dosarul nr. 1.336/120/2009 al Tribunalului Dâmboviţa – Secţia civilă, în dosarele nr. 18.165/63/2008 şi nr. 16.185/63/2008 ale Tribunalului Dolj – Secţia conflicte de muncă, în dosarele nr. 2.428/122/2007, nr. 133/122/2009, nr. 3351.1/87/2007, nr. 2.937/122/2008, nr. 2.921/122/2008, nr. 77/122/2009, nr. 510/122/2009, nr. 2.932/122/2008, nr. 2.906/122/2008 şi nr. 2/122/2009 ale Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.647/20/2007 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie şi în Dosarul nr. 116/109/2009 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 950D/2009, nr. 953D/2009, nr. 1.173D/2009, nr. 1.174D/2009, nr. 3.482D/2009, nr. 4.085D/2009 – nr. 4.087D/2009, nr. 4.090D/2009, nr. 4.093D/2009 – nr. 4.097D/2009, nr. 4.099D/2009, nr. 4.132D/2009 – nr. 4.134D/2009, nr. 4.137D/2009 – nr. 4.144D/2009, nr. 4.149D/2009 – nr. 4.157D/2009, nr. 4.244D/2009, nr. 4.704D/2009 – nr. 4.717D/2009 şi nr. 4.723D/2009 – nr. 4.735D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 953D/2009, nr. 1.173D/2009, nr. 1.174D/2009, nr. 3.482D/2009, nr. 4.085D/2009 – nr. 4.087D/2009, nr. 4.090D/2009, nr. 4.093D/2009 – nr. 4.097D/2009, nr. 4.099D/2009, nr. 4.132D/2009 – nr. 4.134D/2009, nr. 4.137D/2009 – nr. 4.144D/2009, nr. 4.149D/2009 – nr. 4.157D/2009, nr. 4.244D/2009, nr. 4.704D/2009 – nr. 4.717D/2009, nr. 4.723D/2009 – nr. 4.735D/2009 la Dosarul nr. 950D/2009, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 13 şi 20 martie 2009, 8, 15 şi 27 mai 2009 şi 3 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.267/116/2008, nr. 36/87/2008, nr. 2.207/98/2008, nr. 1.265/116/2008, nr. 1.567/116/2008, nr. 1.569/116/2008, nr. 4.112/87/2007, nr. 2.100/87/2008, nr. 1.269/87/2008, nr. 705/122/2008, nr. 2.324/87/2008, nr. 2.102/87/2008 şi nr. 3.785/87/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.Prin încheierile din 11 martie 2009, 13 aprilie 2009 şi 11 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.904/121/2008, nr. 2.196/113/2008, nr. 2.685/113/2007 şi nr. 3.880/113/2007, Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 6 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 428/88/2009, Tribunalul Tulcea – Secţia civilă, comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Decizia nr. 912 din 29 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 308/42/2009, Curtea de Apel Ploieşti – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 15 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 471/111/2009 şi nr. 424/111/2009, Tribunalul Bihor – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 13 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 14.119/95/2008, nr. 14.107/95/2008, nr. 14.111/95/2008, nr. 14.120/95/2008, nr. 14.105/95/2008 şi nr. 14.121/95/2008, Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 11 mai 2009 şi 1 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 4.986/107/2008, nr. 5.024/107/2008, nr. 5.071/107/2008, nr. 5.570/107/2008, nr. 3.333/107/2008, nr. 5.025/107/2008, nr. 4.993/107/2008, nr. 5.109/107/2008, nr. 6.291/107/2008, nr. 7.213/107/2008, nr. 5.057/107/2008 şi nr. 5.002/107/2008, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 19 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.250/108/2008, Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 19 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.336/117/2009, Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 7 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.018/108/2009, Tribunalul Arad – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 24 martie 2009 şi 22 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 3.055/101/2009, nr. 9.690/101/2008, nr. 9.680/101/2008 şi nr. 9.680/101/2008, Tribunalul Mehedinţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 29 aprilie 2009 şi 26 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 383/111/2008 şi nr. 239/111/2008, Curtea de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 13 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.336/120/2009,Tribunalul Dâmboviţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 17 martie 2009, pronunţate în dosarele nr. 18.165/63/2008 şi nr. 16.185/63/2008,Tribunalul Dolj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin încheierile din 14 şi 28 aprilie 2009 şi 12 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 2.428/122/2007, nr. 133/122/2009, nr. 3351.1/87/2007, nr. 2.937/122/2008, nr. 2.921/122/2008, nr. 77/122/2009, nr. 510/122/2009, nr. 2.932/122/2008, nr. 2.906/122/2008 şi nr. 2/122/2009, Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 4 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 6.647/120/2007, Curtea de Apel Piteşti – Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.Prin Încheierea din 30 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 116/109/2009, Tribunalul Argeş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii.În toate aceste dosare excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" – S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unor cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii, care prevede că orice dispoziţie contrară acestui act normativ se abrogă, încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilesc că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică şi ale art. 79 alin. (1) privind atribuţiile Consiliului Legislativ, precum şi prevederile art. 6, referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii. În acest sens, autorii excepţiei fac referire la normele procedurale aplicabile în speţele lor, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii nu este în măsură să clarifice care dintre acestea urmează să se aplice. Astfel, arată că prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeaşi materie, respectiv instanţa competentă să soluţioneze aceste conflicte. Cu toate că, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speţă ar trebui să fie incidente reglementările mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are Legea nr. 168/1999 faţă de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispoziţiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorii excepţiei o consideră esenţială pentru motivarea lor, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii încalcă principiul efectivităţii juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligaţia de a asigura adoptarea unor dispoziţii legale eficiente, care să fie coerente (Cauza Unedic contra Franţei – 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României – 2009), să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudenţă neuniformă (Cauza Santo Pinto contra Portugaliei – 2008). În plus faţă de acestea, autorul excepţiei aminteşte că, prin dispoziţiile art. 62 alin. (1) şi art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerenţa sistemului legislativ, cât şi pentru a asigura eficacitatea principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut, respectiv să constate abrogarea, deşi legiuitorul nu a făcut-o. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificaţia încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie care prevede obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, obligaţie căreia trebuie să i se supună inclusiv Parlamentul, întrucât textul constituţional nu face nicio distincţie cu privire la destinatarii normei.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Tulcea – Secţia civilă, comercială şi de contencios administrativ, Curtea de Apel Ploieşti – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Bihor – Secţia civilă, Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, Tribunalul Arad – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Mehedinţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă, Tribunalul Dâmboviţa – Secţia civilă, Tribunalul Dolj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă, Curtea de Apel Piteşti – Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi familie şi Tribunalul Argeş – Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că modul de abrogare reglementat de art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii, utilizat şi în alte acte normative, reprezintă o treaptă intermediară între abrogarea expresă şi abrogarea tacită, nefiind de natură a încălca vreo prevedere constituţională. De asemenea, arată că din modalitatea de susţinere a criticii reiese în mod evident faptul că aspectele invocate vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii în timp, aspecte ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt constituţionale. În acelaşi timp, arată că motivele invocate de autorul excepţiei privesc, în esenţă, modul de interpretare şi de aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, interpretarea normei juridice în procesul de aplicare a legii fiind un atribut exclusiv al instanţei de judecată. Menţionează că prevederile art. 79 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, având următorul cuprins: „(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: […] – orice alte dispoziţii contrare.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilesc că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, respectiv ale art. 79 alin. (1) privind atribuţiile Consiliului Legislativ, precum şi a prevederilor art. 6, referitoare la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei şi în prezenta cauză şi cu o motivare identică. Astfel, prin Decizia nr. 1.016 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, reţinând că, în esenţă, aspectele invocate în motivarea excepţiei reprezintă, în realitate, probleme de interpretare şi aplicare a legii, ce sunt de competenţa instanţelor de judecată, iar nu a instanţei de contencios constituţional.De asemenea, Curtea a reţinut că eventualele necorelări de ordin legislativ dintre dispoziţiile Legii nr. 168/1999 şi cele ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalităţii unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări, pentru a asigura ordinea juridică necesară.Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Petrom – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.267/116/2008, nr. 36/87/2008, nr. 1.265/116/2008, nr. 2.207/98/2008, nr. 1.567/116/2008, nr. 1.569/116/2008, nr. 4.112/87/2007, nr. 2.100/87/2008, nr. 1.269/87/2008, nr. 705/122/2008, nr. 2.324/87/2008, nr. 2.102/87/2008 şi nr. 3.785/87/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1.904/121/2008, nr. 2.196/113/2008, nr. 2.685/113/2007 şi nr. 3.880/113/2007 ale Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 428/88/2009 al Tribunalului Tulcea – Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ, în Dosarul nr. 308/42/2009 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 471/111/2009 şi nr. 424/111/2009 ale Tribunalului Bihor – Secţia civilă, în dosarele nr. 14.119/95/2008, nr. 14.107/95/2008, nr. 14.111/95/2008, nr. 14120/95/2008, nr. 14.105/95/2008 şi nr. 14.121/95/2008 ale Tribunalului Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 4.986/107/2008, nr. 5.024/107/2008, nr. 5.071/107/2008, nr. 5.570/107/2008, nr. 3.333/107/2008, nr. 5.025/107/2008, nr. 4.993/107/2008, nr. 5.109/107/2008, nr. 6.291/107/2008, nr. 7.213/107/2008, nr. 5.057/107/2008 şi nr. 5.002/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 4.250/108/2008 al Curţii de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 4.336/117/2008 al Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.018/108/2009 al Tribunalului Arad – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 3.055/101/2009, nr. 9.690/101/2008, nr. 9.608/101/2008 şi nr. 9.680/101/2008 ale Tribunalului Mehedinţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 383/111/2008 şi nr. 239/111/2008 ale Curţii de Apel Oradea – Secţia civilă mixtă, în Dosarul nr. 1.336/120/2009 al Tribunalului Dâmboviţa – Secţia civilă, în dosarele nr. 18.165/63/2008 şi nr. 16.185/63/2008 ale Tribunalului Dolj – Secţia conflicte de muncă, în dosarele nr. 2.428/122/2007, nr. 133/122/2009, nr. 3.351.1/87/2007, nr. 2.937/122/2008, nr. 2.921/122/2008, nr. 77/122/2009, nr. 510/122/2009, nr. 2.932/122/2008, nr. 2.906/122/2008 şi nr. 2/122/2009 ale Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă, în Dosarul nr. 6.647/20/2007 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie şi în Dosarul nr. 116/109/2009 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 noiembrie 2009.PREŞEDINTE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește