DECIZIE nr. 1.496 din 15 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă



Acsinte Gaspar – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihaela Mortoiu în Dosarul nr. 13.907/212/2010 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.592D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 4 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 13.907/212/2010, Judecătoria Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Mihaela Mortoiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul liberului acces la justiţie, întrucât dau dreptul la acţiune coproprietarului bunului supus executării silite numai după ce bunul a fost deja vândut. Această împrejurare este de natură a crea discriminări între terţul coproprietar şi coproprietarul debitor, pe de o parte, şi de a încălca dreptul de proprietate al primului în condiţiile în care bunurile dobândite în comun sunt înstrăinate prin executare silită, pe de altă parte.Judecătoria Constanţa – Secţia civilă apreciază că reglementarea unor condiţii de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) – Accesul liber la justiţie şi art. 44 alin. (1) şi (2) – Dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 401 din Codul de procedură civilă, departe de a deroga de la dispoziţiile art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu fac decât să prevadă termenul pentru introducerea contestaţiei la executare, precizând data de la care acesta începe să curgă în diferite situaţii, printre care şi aceea prevăzută de art. 401 alin. 2 când terţul pretinde un drept de proprietate sau alt drept real asupra bunului urmărit.Curtea consideră că susţinerea potrivit căreia coproprietarul bunului supus executării silite are dreptul de a formula contestaţie la executare numai după ce bunul a fost deja vândut nu poate fi reţinută, întrucât neconstituţionalitatea unei reglementări constituie o stare intrinsecă a acesteia şi nu poate fi dedusă pe calea unei interpretări per a contrario, operaţie care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis. Prin urmare, Curtea reţine că terţii sus-menţionaţi pot introduce contestaţie împotriva executării silite înseşi, precum şi împotriva oricărui act de executare, potrivit dispoziţiei de drept comun, respectiv în termen de 15 zile, care începe să curgă din momentul în care au luat cunoştinţă de actul de executare ce ia vătămat.Aşa fiind, Curtea constată că textul de lege criticat nu realizează nicio restrângere cât priveşte sfera persoanelor îndreptăţite a formula contestaţie la executare şi dă pe deplin expresie prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21. De altfel, reglementarea de către legiuitor, în limitele stabilite de Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul drepturilor altor titulari, în egală măsură ocrotite.Pentru aceleaşi motive, Curtea nu poate reţine nici încălcarea principiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi la garantarea dreptului de proprietate privată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legii:DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihaela Mortoiu în Dosarul nr. 13.907/212/2010 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent-şefMihaela Senia Costinescu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește