DECIZIE nr. 1.494 din 15 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment



Acsinte Gaspar – preşedinteAspazia Cojocar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rao International Publishing Company” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.108/3/2010 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.549D/2010.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Paul Tita, cu delegaţie depusă la dosar, iar pentru partea Uniunea Scriitorilor din România răspunde avocatul Ioan Deleanu, cu delegaţie depusă la dosar.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate impun sarcini parafiscale, care sunt suportate de către cetăţeni, şi care sunt excesive din punct de vedere fiscal. Astfel, textul criticat contravine prevederilor constituţionale referitoare la art. 56. Timbrul literar reprezintă o taxă parafiscală care are ca destinaţie o asociaţie privată, fără a avea finalitatea contraprestaţiei unui serviciu public, fiind astfel încălcate şi prevederile art. 16 din Constituţie.Avocatul părţii Uniunea Scriitorilor din România solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că motivarea autorului excepţiei nu poate fi reţinută, destinaţia sumelor prevăzute de textul de lege criticat fiind prevăzută expres de lege.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că autorul excepţiei motivează doar contrarietatea textului de lege criticat prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie. De altfel, timbrul literar este plătit de către cititori, iar profesioniştii nu se află într-o situaţie identică cu creatorii.Având cuvântul în replică, avocatul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că timbrul literar este plătit de editură pentru cărţile nevândute, ceea ce este contrar Constituţiei.Având cuvântul în replică, avocatul părţii Uniunea Scriitorilor din România arată că sumele aferente timbrului literar au fost încasate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, dar nu au fost virate potrivit legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 23.108/3/2010, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rao International Publishing Company” – S.A. din Bucureşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prin textul de lege criticat s-au instituit mai multe categorii de timbre care sunt suportate de către cetăţeni şi a căror stabilire contravine prevederilor constituţionale ale art. 56. Totodată, dispoziţiile criticate vin în contradicţie şi cu prevederile art. 16 şi 20 din Legea fundamentală. Astfel, textul criticat a creat unele drepturi unor categorii de profesionişti, într-un mod discriminatoriu în raport cu drepturile altor categorii de cetăţeni, care au alte profesii.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că în măsura în care normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei de lege, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica raportată la prevederile art. 16 din Constituţie nu poate fi reţinută. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 1 din Legea nr. 35/1994 faţă de prevederile art. 56 din Constituţie, aceasta nu poate fi reţinută. Dispoziţiile legale criticate ce instituie valoarea anumitor categorii de timbre şi regulile de aplicare a acestora nu sunt de natură a aduce atingere dispoziţiilor constituţionale în conformitate cu care cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. De altfel, plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie constituţională a cetăţenilor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iulie 2008, cu următorul conţinut: „(1) Cele 8 categorii de timbre ce formează obiectul prezentei legi se stabilesc astfel:a) timbrul literar, în valoare de 2% din preţul de vânzare a unei cărţi şi care se adaugă acestui preţ; … b) timbrul cinematografic, în valoare de 2% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ; … c) timbrul teatral, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ; … d) timbrul muzical, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video şi audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decât cele folclorice, şi care se adaugă acestor preţuri; … e) timbrul folcloric, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video şi audio folclorice înregistrate şi care se adaugă acestor preţuri; … f) timbrul artelor plastice, în valoare de 0,5% din preţul de vânzare a operei de artă şi care se adaugă acestui preţ; … g) timbrul arhitecturii, în valoare de 0,5'c8 din valoarea investiţiei, indiferent de beneficiarul sau de destinaţia acesteia; … h) timbrul de divertisment, în valoare de 3% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ. … (2) Timbrul literar se aplică pentru fiecare exemplar din cărţile beletristice vândute prin unităţile de orice fel, editate sau nu în România. … (3) Timbrele prevăzute la alin. (1) lit. b) – e) se aplică pe fiecare bilet vândut la spectacolele cinematografice, teatrale, muzicale şi folclorice organizate în ţară şi se adaugă la preţul de vânzare a biletului. … (4) Timbrul prevăzut la alin. (1) lit. g) se adaugă la valoarea investiţiei şi se achită odată cu taxa pentru autorizaţia de construcţie. … (5) Timbrul prevăzut la alin. (1) lit. h) se aplică pe fiecare bilet vândut la spectacolele artistico-sportive, altele decât cele la care se aplică alte timbre, şi la spectacolele de circ organizate în ţară şi se adaugă la preţul de vânzare a biletului." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 56 referitoare la contribuţiile financiare. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 1 şi art. 2 din Declaraţia universală a drepturilor omului.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţia de lege criticată stabileşte cele 8 categorii de timbre ce formează obiectul Legii nr. 35/1994, după cum urmează: timbrul literar, timbrul cinematografic, timbrul teatral, timbrul muzical, timbrul folcloric, timbrul artelor plastice, timbrul arhitecturii, timbrul de divertisment. În ceea ce priveşte timbrul literar, Curtea constată că persoanele juridice care editează carte beletristică ce urmează să fie vândută cu amănuntul, categorie în care se încadrează şi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, au obligaţia de a determina valoarea timbrului literar şi de a o imprima distinct pe fiecare carte, adăugând-o preţului de vânzare al acesteia, precum şi obligaţia de a vira în conturile organizaţiilor de creatori beneficiare sumele încasate, rezultate din aplicarea timbrului literar. Astfel, Curtea constată că nu le revine persoanelor mai sus amintite obligaţia de plată a acestui timbru, ci doar de a colecta şi de a vira mai departe unităţilor beneficiare sumele efectiv încasate, plata acestui timbru fiind făcută de către beneficiarul/consumatorul final, cumpărătorul cărţii respective.Totodată, Curtea reţine că sumele care se cuvin organizaţiilor de creatori vor fi utilizate numai în regimul stabilit de lege şi numai pentru realizarea scopului prevăzut de lege, potrivit dispoziţiilor art. 3, fără a se putea deroga de la aceasta, utilizarea sumelor reprezentând contravaloarea timbrelor în alte scopuri decât cele prevăzute la art. 3 constituind contravenţie, dacă fapta nu este săvârşită astfel încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune.Din analiza speţei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate reiese faptul că autoarea acesteia nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată prevăzută de Legea nr. 35/1994, încasând sumele cu titlu de timbru literar, dar nevirându-le mai departe către unităţile beneficiare. Or, nerespectarea propriei îndatoriri prevăzute de un text legal, care (până la o eventuală declarare ca neconstituţional) se bucură de prezumţia de constituţionalitate, nu poate constitui temeiul susţinerii potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, ale art. 20 şi ale art. 56.Mai mult, autorul excepţiei de neconstituţionalitate face abstracţie de prevederile art. 33 din Constituţie, potrivit căruia "accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii, (…) statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume".În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 este neîntemeiată.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Rao International Publishing Company” – S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 23.108/3/2010 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește