DECIZIE nr. 1.493 din 10 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum Centrocoop în Dosarul nr. 26.011/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde avocat Mihaela Cîmpeanu pentru partea Margareta Bostănaru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsă fiind autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales al părţii Margareta Bostănaru, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece Centrocoop nu este entitate de drept privat. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, întrucât dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 nu au legătură cu cauza, raportul juridic dedus soluţionării instanţei fiind întemeiat pe Legea nr. 10/2001, în forma iniţială.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 mai 2009, pronunţată în Dosarul nr. 26.011/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum Centrocoop într-o cauză civilă, având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulităţii absolute a deciziei emise de Centrocoop, cerere formulată de Margareta Bostănaru în temeiul Legii nr. 10/2001.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în condiţiile în care organizaţiile cooperatiste au fost şi sunt organizaţii private, din componenţa cărora lipseşte elementul public, includerea acestora în sfera entităţilor obligate la restituirea imobilelor reprezintă o înfrângere a principiilor constituţionale ale egalităţii în faţa legii, inviolabilităţii, garantării şi ocrotirii în mod egal a proprietăţii private, indiferent de proprietar.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu următorul conţinut:– Art. 21 alin. (1)-(3): "(1) Imobilele – terenuri şi construcţii – preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare.(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală ori o organizaţie cooperatistă este acţionar sau asociat minoritar al unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută. … (3) După emiterea deciziei de restituire în natură a imobilelor, organele de conducere ale societăţilor comerciale prevăzute la alin. (1) şi (2) vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea patrimoniului. Cota de participaţie a statului sau a autorităţii administraţiei publice ori, după caz, a organizaţiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzător cu valoarea bunului imobil restituit.” … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, în art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată şi în art. 136 alin. (1) şi (5) privind proprietatea.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. De exemplu, prin Decizia nr. 151/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2007, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a statuat că scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui măsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în natură a acestora, atunci când este posibil, ci şi prin stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent. Prin urmare, textele de lege criticate sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.Cu acelaşi prilej, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile de lege criticate instituie, pe de o parte, obligativitatea de a restitui numai în natură imobilele care fac obiectul legii, iar pe de altă parte condiţionează restituirea în natură de împrejurarea ca statul să fie acţionar sau asociat majoritar al unităţii ce deţine imobilul respectiv sau cel puţin valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute să fie mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului, în cazul când este asociat sau acţionar minoritar. Aşadar, numai în această ipoteză legea impune obligativitatea restituirii în natură, iar în caz contrar, respectiv când valoarea acţiunilor sau părţilor sociale este mai mică decât valoarea bunului solicitat a fi restituit în natură, măsurile reparatorii se vor stabili prin echivalent.Întrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate reglementează procedurile de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fără a institui privilegii sau discriminări de natură să ducă la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice.În final, Curtea reţine că susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit cărora organizaţiile cooperatiste sunt entităţi de drept privat şi, ca atare, nu pot fi incluse în categoria unităţilor deţinătoare de imobile supuse restituirii în baza Legii nr. 10/2001, nu pot fi primite, deoarece acestea reprezintă aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi, prin urmare, intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Uniunea Naţională a Cooperaţiei de Consum Centrocoop în Dosarul nr. 26.011/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2009.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește