DECIZIE nr. 1.485 din 15 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă



Acsinte Gaspar – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sandu Ion Romică în Dosarul nr. 6.313/280/2010 al Judecătoriei Piteşti – Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.627D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.313/280/2010, Judecătoria Piteşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sandu Ion Romică.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, deoarece, în cazul hotărârilor judecătoreşti, actualizarea în funcţie de rata inflaţiei este calculată de la data când acestea au devenit executorii, iar nu de când creanţa a devenit exigibilă, cum este cazul celorlalte titluri executorii. Prin acest mod de calcul este afectat şi dreptul de proprietate al creditorului, care nu îşi poate recupera prejudiciul în mod efectiv.Judecătoria Piteşti – Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 371^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins: "Dacă titlul executoriu conţine suficiente criterii în funcţie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligaţiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, şi la actualizarea acestei sume. În cazul în care titlul executoriu nu conţine niciun asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare în funcţie de rata inflaţiei, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanţa a devenit exigibilă şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în oricare dintre aceste titluri."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, şi ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Totodată, Curtea constată că, potrivit art. 374 alin. 1 din Codul de procedură civilă, "hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizoriu şi de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege, care se execută fără formula executorie", iar prin art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă se prevede că "se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege".Curtea reţine din analiza celor două prevederi legale că, în principiu, o hotărâre judecătorească poate fi pusă în executare numai dacă a rămas definitivă ori a devenit irevocabilă şi a fost urmată de procedura învestirii cu formulă executorie, învestirea cu formula executorie fiind necesară pentru a se conferi hotărârii judecătoreşti forţa executorie. Hotărârea executorie de drept constituie prin ea însăşi titlu executoriu, astfel că, prin voinţa legiuitorului, o asemenea hotărâre poate fi pusă în executare din momentul pronunţării. Pe de altă parte, caracterul exigibil al unei creanţe este dat de momentul la care creditorul unei obligaţii poate cere în mod legal debitorului executarea obligaţiei sale.Astfel, este evident faptul că o creanţă constatată printr-o hotărâre judecătorească devine exigibilă numai în momentul în care hotărârea devine executorie fie prin învestirea cu formulă executorie, fie prin recunoaşterea caracterului executoriu prin lege, exigibilitatea fiind astfel confirmată prin conferirea caracterului executoriu hotărârii judecătoreşti.Prin urmare, Curtea constată că modul de actualizare a valorii obligaţiei principale stabilite în bani în funcţie de momentul prevăzut de textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^2 alin. 3 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sandu Ion Romică în Dosarul nr. 6.313/280/2010 al Judecătoriei Piteşti – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește