DECIZIE nr. 1.474 din 10 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Quelle Prima” – S.R.L. în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 şi nr. 10.201/303/2008 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.900D/2009, nr. 3.212D/2009 şi nr. 3.214D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 3.212D/2009 şi nr. 3.214D/2009 la Dosarul nr. 2.900D/2009, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 3 şi 8 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 şi nr. 10.201/303/2008, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Quelle Prima" – S.R.L. în cauze civile având ca obiect contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, "întrucât dau posibilitatea debitorului unui raport cambial de a folosi două căi de atac împotriva executării silite pornite în baza unui cec învestit cu formulă executorie, şi anume atât contestaţia la executare formulată în baza art. 399 din Codul de procedură civilă, cât şi opoziţia la executare ce se poate formula în temeiul art. 54 şi art. 55 din Legea nr. 59/1934.” În acest sens, autorul excepţiei arată că „din moment ce executarea silită se efectuează, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care potrivit legii constituie titlu executor, cum este şi cazul cecului învestit cu formula executorie, este suficient ca debitorul raportului cambial să apeleze numai la contestaţia la executare, care, oricum, instituie anumite exigenţe de ordin formal şi procedural, derogatorii de la dreptul comun”.Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată. Faptul că într-o anumită materie există o normă juridică specială, derogatorie de la dreptul comun nu înseamnă că această normă nu este constituţională, deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale şi nu compararea prevederilor mai multor legi între ele.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, textele de lege criticate reprezentând o concretizare a normelor constituţionale care consacră dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea acestuia într-un termen rezonabil, instituind judecarea opoziţiei de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 399 din Codul de procedură civilă: "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.";– Art. 54 din Legea nr. 59/1934: „În termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate face opoziţie la executare.Opoziţia se va introduce la judecătoria care a învestit cecul cu formula executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei pricini.Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.În caz de suspendare a executării creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.";– Art. 55 din Legea nr. 59/1934: „În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.Excepţiunile trebuie invocate la primul termen de înfăţişare.Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen de la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă."Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura instituită prin art. 54 şi 55 din Legea nr. 59/1934 este o procedură specială în materia executării creanţelor, prin intermediul căreia se urmăreşte recuperarea într-un timp cât mai scurt a acestor creanţe.Această procedură este derogatorie de la dreptul comun, care este reprezentat în această materie de dispoziţiile art. 399 din Codul de procedură civilă.Astfel, specificul domeniului supus reglementării, şi anume al regimului juridic al cecului ca instrument de plată, a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun, legiuitorul având, conform atribuţiilor stabilite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, dreptul exclusiv de a reglementa prin lege procedura de judecată, cu condiţia respectării celorlalte dispoziţii din Constituţie.Pe de altă parte, analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea observă că, de fapt, autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege din compararea acestora cu dispoziţiile din Codul de procedură civilă în materia contestaţiei la executare.În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu prevederile constituţionale, iar nu compararea dispoziţiilor mai multor legi între ele.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 din Codul de procedură civilă şi art. 54-55 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Quelle Prima” – S.R.L. în dosarele nr. 1.043/303/2009, nr. 93/303/2009 şi nr. 10.201/303/2008 ale Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2009.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește