DECIZIE nr. 1.473 din 8 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 119 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alimentexp” – S.A. (fostă Comaliment – S.A.) în Dosarul nr. 2.788/40/2009 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 76D/2011.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.788/40/2009, Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 119 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alimentexp” – S.A. (fostă Comaliment – S.A.) într-o cauză având ca obiect autorizarea convocării Adunării Generale a Acţionarilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate consacră o procedură neconstituţională de convocare a adunărilor generale ale acţionarilor, fie ele ordinare sau extraordinare, şi oferă posibilitatea unor acţionari care deţin doar 5% din capitalul societăţii să pună în discuţie, la momente inoportune pentru societate, conducerea acesteia sau deciziile luate anterior. O astfel de situaţie afectează dreptul de proprietate al acţionarilor majoritari, de fapt al tuturor acţionarilor, care nu fac parte din grupul care doreşte convocarea adunărilor generale.De asemenea, procedura prevăzută de textul legal criticat, punând în discuţie legitimitatea conducerii societăţii, afectează grav funcţionarea societăţii comerciale, astfel fiind încălcate dispoziţiile art. 45 din Constituţia României.Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 119 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.Examinând motivele pe care se întemeiază excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie doar dispoziţiile art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, care au următorul conţinut: „Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, convoacă de îndată adunarea generală, la cererea acţionarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel şi dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră în atribuţiile adunării.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, precum şi în art. 45 privind libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se reţine că asupra prevederilor criticate Curtea s-a mai pronunţat, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, spre exemplu prin Decizia nr. 835 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 6 septembrie 2011.Astfel, Curtea a reţinut că soluţia legislativă conţinută de textul art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 este o expresie a „consolidării protecţiei acordate acţionarilor”, astfel cum reiese din expunerea de motive a Legii nr. 441/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, lege care a prevăzut această formă redacţională a textului.Este de observat că posibilitatea oferită acţionarului aflat în ipoteza textului legal criticat nu este de natură să înfrângă voinţa majorităţii acţionarilor, în sensul că decizia finală cu privire la aprobarea măsurilor aflate pe ordinea de zi se ia de către majoritatea acţionarilor. Această procedură contestată vizează mai degrabă dreptul acţionarului minoritar de a se exprima, de a solicita acţionarilor majoritari imprimarea unei anumite direcţii/politici în cadrul societăţii comerciale, de a se proteja faţă de unele decizii ce au fost sau pot fi luate de către acţionarii majoritari, însă, în final, cei care vor decide vor fi acţionarii care deţin majoritatea.Rezultă că, prin existenţa acestei proceduri, acţionarii minoritari nu se subrogă în drepturile acţionarilor majoritari şi nu exercită nicio imixtiune în activitatea societăţii comerciale. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 119 alin. (1) din lege.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Alimentexp” -S.A. (fostă Comaliment – S.A.) în Dosarul nr. 2.788/40/2009 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 noiembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește