DECIZIE nr. 1.473 din 10 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Codo Şandor Robert în Dosarul nr. 211/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 6 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 211/320/2006, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.Excepţia a fost ridicată într-o cauză penală de Codo Şandor Robert, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 25 raportat la art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 şi art. 259 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24, art. 49, art. 23 alin. (1) şi (12), art. 73 alin. (3) lit. h), art. 123 alin. (1) şi art. 154, precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 14 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. În acest sens arată, în esenţă, că sancţiunea aplicată pentru fapta cuprinsă în art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 nu este în concordanţă cu normele de drept penal care prevăd expres pedepsele ce se pot aplica persoanelor care au săvârşit fapte penale, prin aceea că instituie un regim sancţionator mai drastic. Totodată, apreciază că, potrivit textului de lege criticat, aceeaşi faptă este sancţionată cu două pedepse principale – amenda şi închisoarea, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale. În opinia autorului excepţiei, principiul legalităţii incriminării impune ca pentru o faptă prevăzută de legea penală să nu poată fi aplicată decât o pedeapsă, în modalitatea şi limitele prevăzute de legea specială, respectiv Codul penal.Judecătoria Târgu Mureş consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, având următorul cuprins: „Se va pedepsi cu amendă de la 5.000-100.000 lei şi închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă: […] 3. Oricine emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale arătate de alineatele 1, 2, 3 şi 5 al art. 1 şi art. 11.”În motivarea excepţiei, autorul invocă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (4), art. 16 alin. (1), art. 21, art. 24, art. 49, art. 23 alin. (1) şi (12), art. 73 alin. (3) lit. h), art. 123 alin. (1) şi art. 154, precum şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 14 din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, sub aspectul unor critici similare, s-a pronunţat prin Decizia nr. 645 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 21 august 2007, şi Decizia nr. 1.104 din 22 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 10 decembrie 2007.În prezenta cauză însă Curtea constată că, în realitate, criticile formulate de autorul excepţiei vizează interpretarea şi aplicarea textului de lege ce face obiectul excepţiei din perspectiva succesiunii legilor în timp. Astfel, art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 prevede aplicarea pentru aceeaşi infracţiune, în mod cumulativ, a pedepsei amenzii şi închisorii, în timp ce Codul penal nu mai reglementează posibilitatea acestui cumul, legiuitorul optând pentru sistemul alternativ al pedepselor.Prin prisma acestei contradicţii, autorul excepţiei apreciază că acest text de lege, adoptat anterior intrării în vigoare a Codului penal, contravine principiului legalităţii incriminării şi stabileşte un regim sancţionator mai drastic.Deoarece examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei, asemenea critici nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepţie ridicată de Codo Şandor Robert în Dosarul nr. 211/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2009.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește