DECIZIE nr. 1.449 din 3 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorOana Cristina Puică – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, excepţie ridicată de Ionuţ Ţiplea în Dosarul nr. 23.328/3/2010 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.743D/2010.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, asistat de apărătorul ales Alecu Sichitiu, cu împuternicire avocaţială la dosar.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în faţa Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală. În acest sens, susţine că dispoziţiile art. 83 alin. 1 din Codul penal, care reglementează revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni, fără a distinge cu privire la forma de vinovăţie cu care este săvârşită fapta, sunt în contradicţie cu cele ale alin. 3 al aceluiaşi articol. Mai arată că prevederile de lege criticate încalcă principiile de bază ale Codului penal.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia nu formulează în realitate nicio critică de neconstituţionalitate, excepţia fiind nemotivată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Sentinţa penală nr. 794 din 18 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 23.328/3/2010, Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal.Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Ţiplea cu ocazia soluţionării unei cereri de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal încalcă principiile de bază ale Codului penal "privind scopul şi raţiunea legii, de prevenţie generală şi specială". Mai arată că dispoziţiile art. 83 alin. 1 din Codul penal reglementează revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni, fără a face referire la forma de vinovăţie cu care este săvârşită fapta, intrând astfel în contradicţie cu prevederile alin. 3 al aceluiaşi articol.Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală apreciază că prevederile art. 83 alin. 1 şi 3 din Codul penal sunt clare, precise, fără contradicţii, în acord cu prevederile constituţionale. Totodată, arată că autorul excepţiei nu a indicat dispoziţiile constituţionale încălcate prin prevederile de lege criticate, iar principiile de bază ale Codului penal invocate nu reprezintă dispoziţii constituţionale, atât timp cât îşi au sediul materiei într-o lege organică. Prin urmare, nemulţumirea autorului excepţiei faţă de tratamentul diferenţiat stabilit de legiuitor, după cum noua infracţiune este săvârşită cu intenţie sau din culpă, nu este justificată prin prisma vreunei neconstituţionalităţi.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că autorul excepţiei nu indică niciun text din Constituţie pretins a fi încălcat, iar notele scrise ale acestuia nu cuprind elemente care să poată fi apreciate ca argumente de drept în favoarea tezei neconstituţionalităţii prevederilor de lege criticate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, având următorul cuprins: "Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune. […]Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, se poate aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu îşi raportează critica la niciun text din Legea fundamentală, ci invocă existenţa unei contradicţii între dispoziţiile de lege criticate, precum şi între acestea şi principiile Codului penal. Aşadar, pe de o parte, sesizarea privind soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care stabileşte că „Sesizările trebuie […] motivate” . În lipsa indicării de către autorul excepţiei a unor texte sau principii din Constituţie care să constituie temeiul contestării prezumţiei de constituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, instanţa de contencios constituţional nu este în măsură să se substituie părţii cu privire la invocarea unor motive de neconstituţionalitate. Pe de altă parte, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal va fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, excepţie ridicată de Ionuţ Ţiplea în Dosarul nr. 23.328/3/2010 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește