DECIZIE nr. 1.446 din 5 noiembrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă



Tudorel Toader – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Teodor Mureşan şi Letiţia Mureşan în Dosarul nr. 1.283/102/2008 al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.283/102/2008, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Teodor Mureşan şi Letiţia Mureşan în într-o cauză civilă având ca obiect lămurirea dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit instanţelor de judecată ca, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a unei hotărâri judecătoreşti, să modifice conţinutul acesteia în camera de consiliu, fără participarea părţilor şi fără publicitate.Judecătoria Târgu Mureş şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:– Art. 281: "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar să dea anumite lămuriri.În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.";– Art. 281^1: "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.Încheierea se va ataşa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 127 privind caracterul public al dezbaterilor, precum şi pe cele ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 alin. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 34/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, constatând că acestea sunt constituţionale.Cu acel prilej Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură cuprinse în secţiunea VI "Îndreptarea, lămurirea şi completarea hotărârii" din cap. IV "Hotărârile" al titlului III "Procedura înaintea primei instanţe" din cartea a doua "Procedura contencioasă" a Codului de procedură civilă. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituţionale.Prin procedura reglementată de dispoziţiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau o cerere de lămurire privind înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din acelaşi cod, nu urmăreşte schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarităţi ivite cu privire la dispozitiv. De asemenea, instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.Totodată, potrivit art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de îndreptare, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau cererea de lămurire, în temeiul art. 281^1 din acelaşi cod, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, iar, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea sau lămurirea hotărârii.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru aceleaşi considerente, Curtea constată că prevederile criticate din Codul de procedură civilă nu contravin dispoziţiilor art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la egalitate, şi nici celor ale art. 14 alin. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 127 din Constituţie referitoare la caracterul public al dezbaterilor, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 şi art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Teodor Mureşan şi Letiţia Mureşan în Dosarul nr. 1.283/102/2008 al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2009.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. TUDOREL TOADERMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește