DECIZIE nr. 1.446 din 4 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 şi art. 100 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 şi art. 100 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ileana Ruxandra Theodorescu în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde avocatul Ioan-Gheorghe Bârsan din Baroul Bucureşti, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, cu împuternicire avocaţială depusă în şedinţă, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată, şi depune concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010), Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 88^1 şi art. 100^2 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995„. Excepţia a fost ridicată de recurenta pârâtă Ileana Ruxandra Theodorescu în cadrul soluţionării recursului împotriva deciziei civile nr. 1.070A din 13 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 46 privind dreptul la moştenire, deoarece posibilitatea atacării actelor notariale de cei care se consideră vătămaţi, fără ca aceasta să fie limitată în timp, fără a se stabili un termen, în concordanţă cu dispoziţiile privitoare la prescripţie, conduc la instabilitatea circuitului civil şi a ordinii constituţionale de drept. În acelaşi sens arată că exercitarea oricărui drept trebuie mărginită în timp şi că "persoanele care s-au adresat unui notar public în termenul legal defipt de art. 700 alin. 1 din Codul civil, trebuie să se preocupe şi de dezbaterea succesiunii într-un anumit termen"; pe de altă parte, arată că cei care au respectat termenele impuse de legiuitor şi au obţinut un certificat de moştenitor "nu pot sta sub semnul incertitudinii, ori de câte ori apare cineva care putea să-şi facă cunoscută prezenţa". În final, susţine că se impune o limitare în timp a posibilităţii de atacare a unui act care stabileşte drepturile moştenitorilor, într-un termen rezonabil de la data decesului, în concordanţă şi cu dispoziţiile art. 700 din Codul civil, în mod contrar, perturbându-se ordinea constituţională.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece nulităţile actelor juridice nu sunt întotdeauna prescriptibile extinctiv. Pe de altă parte, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, fără ca aceasta să deroge de la principiul constituţional al garantării dreptului la moştenire. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la imprescriptibilitatea unor drepturi consfinţită ca regulă de legislaţia civilă.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece stabilirea duratei termenului de prescripţie extinctivă constituie o materie care intră în competenţa legiuitorului, iar neprevederea unui termen în care să se poată exercita acţiunea pentru anularea unor acte notariale reprezintă o omisiune legislativă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile "art. 88^1 şi art. 100^2 alin. (1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995„, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995. Curtea observă însă că în cuprinsul Legii nr. 36/1995 nu există art. 88^1 şi art. 100^2 alin. (1) şi, prin urmare, reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 88 şi art. 100 alin. (1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 88: "Cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.În cazul anulării certificatului de moştenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest scop, instanţelor judecătoreşti le revine obligaţia de a trimite la biroul notarului public competent în soluţionarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecăţii.";– Art. 100 alin. 1: "Actele notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă."Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 46 privind dreptul la moştenire.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 99 alin. 1 coroborat cu art. 100 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc şi pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune în anulare la instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. Totodată, art. 88 alin. 1 din aceeaşi lege reglementează posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanţei de judecată în vederea anulării unui certificat de moştenitor, în măsura în care acesta a fost emis cu încălcarea drepturilor sale.Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul este liber să stabilească competenţa şi procedura de judecată, evident, cu respectarea celorlalte prevederi sau principii constituţionale. În consecinţă, legiuitorul este în măsură atât să prevadă un anumit termen în care să poată fi exercitată o acţiune în justiţie, cât şi să instituie imprescriptibilitatea dreptului la acţiune. Mai mult, având în vedere tipul de interes – general sau particular – ocrotit de norma a cărei nerespectare se sancţionează cu nulitatea actului juridic, s-a instituit regula potrivit căreia acţiunea în nulitatea absolută a actului juridic este imprescriptibilă, iar acţiunea în anulabilitatea (sau nulitatea relativă) a actului juridic este prescriptibilă. Prin urmare, susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate în sensul că exercitarea oricărui drept trebuie mărginită în timp, în mod contrar ajungându-se la instabilitatea circuitului civil şi a ordinii constituţionale de drept, nu poate fi primită.În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 46 din Legea fundamentală, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reţinută, deoarece, potrivit dispoziţiei constituţionale menţionate, "Dreptul la moştenire este garantat", ceea ce înseamnă că orice persoană poate dobândi pe cale succesorală, în condiţiile legii, un bun. Or, prin dispoziţiile de lege nu se încalcă acest drept fundamental, ci, dimpotrivă, se dă eficienţă garanţiei constituţionale ce protejează aptitudinea generală şi abstractă a unei persoane de a se bucura de dreptul la moştenire. Raţiunea instituirii acţiunii în anulare a certificatului de moştenitor de către cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor prin emiterea acestuia o reprezintă tocmai garantarea dreptului la moştenire.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 şi art. 100 alin. 1 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ileana Ruxandra Theodorescu în Dosarul nr. 1.402/300/2007 (nr. 92/2010) al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește