DECIZIE nr. 1.443 din 4 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ionel Manţog şi Ion Vulpe în Dosarul nr. 423/95/2006 (nr. vechi 2.512/2006) al Tribunalului Sibiu Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 423/95/2006 (nr. vechi 2.512/2006), Tribunalul Sibiu Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ionel Manţog şi Ion Vulpe.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 31 referitoare la Dreptul la informaţie, ale art. 41 referitoare la Munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 45 referitoare la Libertatea economică, deoarece se realizează o discriminare între cetăţenii care utilizează informaţiile publice în încheierea de tranzacţii financiare, dar care nu îndeplinesc funcţii, atribuţii sau însărcinări în legătură cu manipularea unor asemenea informaţii şi cetăţenii care ocupă o funcţie sau o atribuţie care permite luarea la cunoştinţă a unor informaţii publice dar cărora le este interzisă încheierea oricăror tranzacţii în legătură cu aceste informaţii, sub sancţiunea aplicării unei pedepse penale. Totodată, interdicţia de a încheia acte juridice având la bază astfel de informaţii limitează accesul persoanelor în cauză la funcţii de demnitate publică.De asemenea, în pofida faptului că accesul la informaţii de interes public nu poate fi îngrădit, textul incriminează fapta valorificării cu ocazia încheierii unor acte juridice a informaţiilor dobândite în virtutea funcţiei.Totodată, în contextul în care o persoană doreşte să ocupe o anumită funcţie corespunzătoare pregătirii sale, existenţa riscului ca utilizarea informaţiilor publice dobândite în exerciţiul funcţiei să atragă răspunderea penală a acelei persoană atrage după sine, în mod firesc, îngrădirea dreptului de a alege o meserie sau profesie.În sfârşit, textul criticat limitează exerciţiul unui drept patrimonial prin aceea că interzice, sub sancţiunea pedepsei penale, încheierea oricăror tranzacţii financiare, afectând, în considerarea funcţiei sau a însărcinării, liberul acces la o activitate economică.Tribunalul Sibiu – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut:– Art. 12 lit. a): "Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;". … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (3) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 31 referitoare la Dreptul la informaţie, ale art. 41 referitoare la Munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 45 referitoare la Libertatea economică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 454 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 10 ianuarie 2005, Curtea a statuat că „nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului libertăţii economice consacrate de art. 45 din Constituţie, deoarece dispoziţiile legale atacate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate au ca finalitate, între altele, tocmai asigurarea respectării principiilor economiei de piaţă şi a libertăţii economice, prin prohibirea efectuării de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, de către persoane care, în virtutea funcţiilor pe care le deţin, au acces la pârghii economice şi la informaţii de natură să le confere avantaje faţă de ceilalţi participanţi la circuitul economic.Este nefondată şi susţinerea în sensul că prin dispoziţiile legale atacate se încalcă principiul egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituţie, dat fiind că persoanele care se pot încadra în categoria subiectului activ al infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 sunt circumstanţiate, prin textul legii, de condiţii diferite de cele în care se află ceilalţi comercianţi, şi anume îndeplinesc funcţii incompatibile, prin natura lor, cu actele de comerţ.”Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În legătură cu susţinerile autorilor excepţiei referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind Dreptul la informaţie şi Munca şi protecţia socială a muncii, Curtea constată că niciunul dintre textele invocate nu este incident în cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ionel Manţog şi Ion Vulpe în Dosarul nr. 423/95/2006 (nr. vechi 2.512/2006) al Tribunalului Sibiu – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește