DECIZIE nr. 1.432 din 4 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 5.639/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 7.988/30/2008, nr. 8.533/30/2008, nr. 8.096/30/2008, nr. 8.008/30/2008, nr. 8.358/30/2008, nr. 8.297/30/2008 şi nr. 8.280/30/2008 ale Tribunalului Timiş Secţia civilă, dosarele nr. 7.150/110/2008, nr. 3.832/110/2009, nr. 7.130/110/2008, nr. 7.151/110/2008, nr. 7.390/110/2008, nr. 7.046/110/2008, nr. 7.348/110/2008, nr. 7.392/110/2008 şi nr. 7.399/110/2008 ale Tribunalului Bacău – Secţia civilă, Dosarul nr. 1.859/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud Secţia civilă, Dosarul nr. 1.441/116/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi Dosarul nr. 2.673/87/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi de Societatea Comercială „Deltachim” – S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.335/40/2009 al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 277D/2010, nr. 865D/2010-867D/2010, nr. 941D/2010-944D/2010, nr. 997D/2010-1.005D/2010, nr. 1.240D/2010, nr. 1.378D/2010, nr. 1.409D/2010 şi nr. 1.439D/2010 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 865D/2010867D/2010, nr. 941D/2010-944D/2010, nr. 997D/20101.005D/2010, nr. 1.240D/2010, nr. 1.378D/2010, nr. 1.409D/2010 şi nr. 1.439D/2010 la Dosarul nr. 277D/2010, care este primul înregistrat.Cauza fiind stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Decizia nr. 114/R din 12 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.639/2/2009, prin încheierile din 11 ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 7.988/30/2008, nr. 8.533/30/2008, nr. 8.096/30/2008, nr. 8.008/30/2008, nr. 8.358/30/2008, nr. 8.297/30/2008 şi nr. 8.280/30/2008, prin încheierile din 15 aprilie 2009, 5 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 7.150/110/2008, nr. 3.832/110/2009, nr. 7.130/110/2008, nr. 7.151/110/2008, nr. 7.390/110/2008, nr. 7.046/110/2008, nr. 7.348/110/2008, nr. 7.392/110/2008 şi nr. 7.399/110/2008, prin Încheierea din 8 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.859/112/2009, prin Decizia nr. 9.317 din 16 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.441/116/2008, prin Încheierea din 23 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.335/40/2009 şi prin Decizia nr. 9.734 din 30 noiembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.673/87/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Timiş – Secţia civilă, Tribunalul Bacău – Secţia civilă, Tribunalul Bistriţa-năsăud – Secţia civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi Tribunalul Botoşani – Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.Excepţia a fost ridicată în dosarele de mai sus de Societatea Comercială "Petrom" – S.A. Bucureşti şi de Societatea Comercială "Deltachim" – S.R.L. Cluj-Napoca.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (4) şi (5), art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 79 alin. (1), deoarece Parlamentul este obligat să respecte atât Constituţia, cât şi legile organice ce decurg din prevederile constituţionale. Legea nr. 24/2000 face parte din piramida constituţională, în sensul că reprezintă o lege esenţială pentru procedura legislativă din România. Nicio autoritate publică nu poate deroga în mod implicit de la prevederile acestei legi, fără a contraveni în acest sens dispoziţiilor constituţionale. Iată de ce art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii nu poate modifica implicit prevederile legale cuprinse în Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia cu privire la fondul excepţiei.Tribunalul Timiş – Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, neavând legătură cu soluţionarea fondului şi vizând aspecte legate de modul de aplicare şi de interpretare a legii.Tribunalul Bacău – Secţia civilă arată că excepţia invocată ridică probleme de interpretare şi aplicare a legii în timp.Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia civilă opinează că dispoziţiile legale contestate sunt constituţionale, excepţia invocată ridicând probleme de interpretare şi de aplicare a legii.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală arată că excepţia invocată ridică probleme de interpretare şi aplicare ce sunt de resortul dreptului comun.Tribunalul Botoşani – Secţia civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la fondul excepţiei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:Art. 298 alin. (2) ultima liniuţă: "(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: […]– orice alte dispoziţii contrare."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că argumentele invocate de autor nu vizează o veritabilă problemă de constituţionalitate, ci constituie o problemă de interpretare şi de aplicare a legii ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu de cea a instanţei de contencios constituţional.În acest sens, asupra unor critici identice, s-a pronunţat Curtea Constituţională prin mai multe decizii. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.017 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, Curtea a constatat că „întreaga motivare a acesteia se referă la modul de interpretare şi aplicare în timp a două legi organice, şi anume Codul muncii şi Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. […] Or, Curtea reţine că problemele ce ţin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenţei în cauză a unor texte de lege, revin instanţei de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care prevede că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege», iar nu instanţei de contencios constituţional. Astfel, instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuţie sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanţei de judecată poate fi atacată la instanţa superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.Eventualele necorelări de ordin legislativ dintre dispoziţiile Legii nr. 168/1999 şi cele ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susţinerii neconstituţionalităţii unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, ci în competenţa exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară.Curtea Constituţională nu poate fi transformată în legiuitor pozitiv, ci trebuie să îşi limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competenţa de a lipsi de efecte juridice legile neconstituţionale.De asemenea, Curtea reţine că atribuţiile sale privind analiza conformităţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevanţă în plan constituţional".Întrucât nu au survenit elemente noi, care să determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, iar excepţia de neconstituţionalitate ridicată va fi respinsă ca inadmisibilă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. Bucureşti în Dosarul nr. 5.639/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 7.988/30/2008, nr. 8.533/30/2008, nr. 8.096/30/2008, nr. 8.008/30/2008, nr. 8.358/30/2008, nr. 8.297/30/2008 şi nr. 8.280/30/2008 ale Tribunalului Timiş – Secţia civilă, dosarele nr. 7.150/110/2008, nr. 3.832/110/2009, nr. 7.130/110/2008, nr. 7.151/110/2008, nr. 7.390/110/2008, nr. 7.046/110/2008, nr. 7.348/110/2008, nr. 7.392/110/2008 şi nr. 7.399/110/2008 ale Tribunalului Bacău – Secţia civilă, Dosarul nr. 1.859/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud – Secţia civilă, Dosarul nr. 1.441/116/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi Dosarul nr. 2.673/87/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi de Societatea Comercială „Deltachim” – S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.335/40/2009 al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește