DECIZIE nr. 1.431 din 25 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3), (3^1) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDoina Suliman – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3), (3^1) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Zig” – S.R.L., cu sediul social în Braşov, în Dosarul nr. 1.638/305/2010 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.554D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.638/305/2010, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3), (3^1) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.Excepţia a fost ridicată de petentul Societatea Comercială "Zig" – S.R.L. cu sediul social în Braşov într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece "obligarea persoanelor sancţionate contravenţional cu amendă, în cuantumul deosebit de ridicat prevăzut de anexele Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002, şi la plata unui tarif de despăgubiri stabilit în valută, într-un cuantum substanţial, condiţionând restituirea certificatului de înmatriculare de prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire, reprezintă în mod clar o sancţiune disproporţionată cu paguba încercată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale prin neplata rovinietei valabile pentru o singură zi în cauza de faţă, respectiv o valoare de circa 11 euro.”Instanţa de judecată apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (3), (3^1) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au, în prezent, următorul cuprins:– Art. 8 alin. (3), (3^1) şi (6): "(3) Contravenientul are obligaţia de a achita, pe lângă amenda contravenţională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcţie de tipul vehiculului folosit fără a deţine rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.(3^1) Agentul constatator va face menţiune în procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi despre contravaloarea despăgubirii şi modul de achitare a acesteia. Despăgubirea se va achita în lei, la cursul de schimb stabilit potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2), în contul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi va reveni acesteia ca venit extrabugetar. […](6) Odată cu aplicarea amenzii contravenţionale, utilizatorilor români care folosesc reţeaua de drumuri naţionale din România fără a avea rovinieta valabilă li se reţine certificatul de înmatriculare al vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire conform prevederilor alin. (3)." … În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia invocă înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei, fiind nemulţumit de soluţia legislativă existentă, solicită modificarea textelor de lege criticate. În aceste condiţii, se constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”Totodată, din interpretarea sistematică a art. 53 din Constituţie, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi se referă la drepturile şi libertăţile fundamentale ce fac obiectul art. 22-52 din Constituţie. Or, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului nu rezultă că autorului excepţiei i s-ar fi încălcat vreunul din drepturile mai sus menţionate. De altfel, acesta nu arată însă care dintre prevederile constituţionale ale art. 22-52 au fost încălcate, astfel că nu se poate reţine incidenţa în cauză a art. 53 din Constituţie.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3), (3^1) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Zig” – S.R.L., cu sediul social în Braşov, în Dosarul nr. 1.638/305/2010 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește