DECIZIE nr. 1.428 din 2 noiembrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi ale art. 13 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent-şefCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food Services” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.516/301/2010 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii nr. 3.356D/2010, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Losado Logistic” – S.R.L. din Voluntari în Dosarul nr. 3.912/221/2010 al Judecătoriei Deva.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.900D/2010 şi nr. 3.356D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 3.356D/2010 la Dosarul nr. 2.900D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 24 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.516/301/2010, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food Services” – S.R.L. din Bucureşti.Prin Încheierea din 6 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.912/221/2010, Judecătoria Deva a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Losado Logistic” – S.R.L. din Voluntari.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate încalcă atât dreptul la un proces echitabil, cât şi dreptul la apărare, deoarece art. 2 alin. (1) permite soluţionarea cauzei fără exercitarea obligaţiei instanţei de aflare a adevărului, doar pe baza susţinerilor subiective ale creditoarei, art. 7 alin. (1) dă posibilitatea soluţionării cererii creditorului numai pe baza actelor depuse şi a explicaţiilor date de părţi, iar art. 10 alin. (1) limitează mijloacele de probă admise numai la înscrisuri.Dispoziţiile art. 13 sunt neconstituţionale, întrucât nu precizează dacă cererea în anulare este sau nu o cale de atac, dacă face sau nu parte din procedura contencioasă, sau dacă pot fi administrate şi alte probe decât cele cu înscrisuri. De asemenea, instituirea unui termen mai scurt decât în cazul litigiilor de drept comun încalcă principiul egalităţii în drepturi.Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile criticate fiind în acord cu liberul acces la justiţie, dreptul la apărare sau dreptul de proprietate privată. Astfel, instanţa poate administra şi alte probe cu condiţia respectării caracterului urgent al procedurii stabilite de ordonanţa de urgenţă. Legiuitorul a instituit posibilitatea formulării cererii în anulare în cazul admiterii ordonanţei de plată, această procedură reprezentând o cale de atac care are caracter contencios la fel ca fondul cauzei.Judecătoria Deva apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a stabilit că prevederile criticate sunt constituţionale. Instanţa arată că nu se pune problema limitării accesului liber la justiţie, întrucât textele de lege criticate reprezintă norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.Modul în care instanţele judecătoreşti admit sau resping cererile de probaţiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de constituţionalitate a textului de lege.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 118/2008, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 2 alin. (1): "Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale.";– Art. 7 alin. (1): "Pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o înţelegere a părţilor asupra modalităţilor de plată. Citaţia va fi înmânată părţii cu 3 zile înaintea termenului de judecată.";– Art. 10 alin. (1): "În cazul în care, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declaraţiilor părţilor, precum şi a celorlalte probe administrate, constată că cererea este întemeiată, instanţa emite o ordonanţă de plată, în care se precizează suma şi termenul de plată.";– Art. 13 alin. (1), (2) şi (5): "(1) Împotriva ordonanţei de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia.(2) Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.[…] … (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21, 24 şi 44, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 s-a pronunţat în repetate rânduri, exemplu fiind Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată asumate prin contracte comerciale şi pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluţionare a acţiunilor în justiţie având ca obiect asemenea obligaţii. Or, potrivit art. 126 din Constituţie, competenţa instanţelor de judecată şi procedura în faţa acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanţa de urgenţă criticată.Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluţionarea pricinilor în primă instanţă, are obligaţia de a încerca împăcarea părţilor. Faptul că, potrivit art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, judecătorul citează părţile pentru explicaţii şi lămuriri şi stăruie în efectuarea plăţii sumei datorate nu înseamnă că acesta se antepronunţă, întrucât hotărârea se va da numai după ce judecătorul va analiza toate probele aflate la dosar, inclusiv pe cele propuse de debitor. Mai mult, art. 2 din ordonanţa de urgenţă prevede că procedura reglementată de acest act normativ vizează exclusiv creanţele certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte comerciale, iar art. 10 dispune că ordonanţa de plată se va emite numai în urma verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declaraţiilor părţilor, precum şi a celorlalte probe administrate, instanţa constatând că cererea este întemeiată.Pe de altă parte, dispoziţiile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 dau posibilitatea contestării de către debitor a ordonanţei de plată şi reglementează procedura pentru exercitarea căii de atac. Aşa fiind, Curtea constată că prevederile art. 2, 7, 10 şi 13 din ordonanţa de urgenţă nu numai că nu încalcă dreptul la apărare şi dreptul părţilor la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, dau expresie acestora.Întrucât nu au apărut împrejurări noi care să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie, soluţia adoptată în precedent, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiază îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 13 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Retail Food Services” – S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.516/301/2010 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti – Secţia civilă şi de Societatea Comercială „Losado Logistic” – S.R.L. din Voluntari în Dosarul nr. 3.912/221/2010 al Judecătoriei Deva.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent-şef,Mihaela Senia Costinescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește