DECIZIE nr. 1.416 din 5 noiembrie 2009

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 26/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 841 din 7 decembrie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 194 12/12/2002 ART. 82
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 194 12/12/2002 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Tudorel Toader – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Li Zongping în Dosarul nr. 4.229/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.229/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Li Zongping într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de returnare de pe teritoriul României emise de Oficiul Român pentru Imigrări şi prelungirea dreptului de şedere în scopul desfăşurării de activităţi comerciale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie şi claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în înţelesul dat de practica jurisprudenţială a Curţii Europene a Drepturilor Omului". Arată că acestea nu oferă "o indicare precisă a normelor aplicabile în situaţia sa şi nu protejează suficient împotriva arbitrariului şi abuzurilor Oficiului Român pentru Imigrări pe străinii beneficiari ai unui drept de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi comerciale care au realizat în România investiţii de capital şi tehnologie de peste 100.000 EUR". Susţine că textele de lege criticate ar trebui să cuprindă precizări cu privire la situaţia în care depăşirea perioadei aprobate constituie şedere ilegală de natură să justifice emiterea unei dispoziţii de returnare. Mai arată că acestea "au încurajat autoritatea pârâtă la decizii arbitrare în sensul că, în numeroase situaţii similare cu a reclamantului, când alţi străini au înregistrat întârzieri la prelungirea dreptului de şedere, a aprobat cererea acestora, sancţionând respectiva întârziere cu amendă, şi nu cu emiterea unei decizii de returnare, ca în cazul reclamantului". Susţine că, în urma aplicării textelor de lege criticate, poate înregistra pierderi financiare majore, care ar duce la falimentarea societăţii comerciale la care este asociat unic şi la pierderea investiţiilor imobiliare realizate în România.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege ce formează obiect al excepţiei sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 11 alin. (1): "Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere.";– Art. 82 alin. (3): "(3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului să părăsească ţara neînsoţit, astfel:a) în termen de 15 zile, pentru:(i) străinul a cărui şedere a devenit ilegală;(îi) străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată;(iii) foştii solicitanţi de azil pentru care s-a finalizat procedura de azil;b) în termen de 30 de zile, pentru străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept;c) în termen de 90 de zile, pentru:(i) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi comerciale ori i-a fost refuzată prelungirea acestui drept, precum şi membrii de familie ai acestuia care au beneficiat de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei;(îi) străinul căruia i-a încetat dreptul de şedere permanentă, dacă nu îndeplineşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere temporară pentru unul din scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi celor ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia dreptului de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în cauza de faţă, autorul acesteia este nemulţumit, în primul rând, de modul în care Oficiul Român pentru Imigrări face aplicarea normelor ce constituie obiectul excepţiei. În plus, din motivarea excepţiei se înţelege că se tinde la o modificare a prevederilor de lege criticate, în sensul introducerii anumitor precizări. Or, aceste aspecte excedează competenţei Curţii Constituţionale, care nu poate cenzura modul de interpretare şi aplicare a legii de către Oficiul Român pentru Imigrări, întrucât aceasta ar însemna o imixtiune în activitatea autorităţilor publice, de natură să aducă atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. Totodată, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, acest text de lege fiind o consecinţă a dispoziţiilor constituţionale care consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Li Zongping în Dosarul nr. 4.229/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2009.PREŞEDINTE,prof. univ. dr. TUDOREL TOADERMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x