DECIZIE nr. 1.402 din 20 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (6), art. 142 alin. (3) şi art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (6), art. 142 alin. (3) şi art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Carmen-Anne Balaş în Dosarul nr. 12.984/280/2010 al Judecătoriei Piteşti – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.136D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 1 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 12.984/280/2010, Judecătoria Piteşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (6), art. 142 alin. (3) şi art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Carmen-Anne Balaş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că "prin menţinerea în activul legislativ" a prevederilor art. 136 alin. (6), art. 142 alin. (3) şi art. 172 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 se perpetuează incoerenţa legislativă în privinţa executării silite în materie fiscală, fază în care legea nu prevede „nici obligaţia unui control asupra executării silite efectuat de instanţa de judecată”. Prin urmare, se apreciază că este încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil.De asemenea, arată că se creează o inegalitate în faţa legii între debitor şi creditor, pe de o parte, dar şi în ceea ce priveşte tratamentul juridic aplicabil acestora în procedura comună prevăzută de Codul de procedură civilă şi în cea specială reglementată de Codul de procedură fiscală.Judecătoria Piteşti – Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prin raportare strică la condiţiile şi argumentele aduse de contestatară în sprijinul acesteia, motivat de faptul că prin critica de neconstituţionalitate se are în vedere o completare a textelor de lege, soluţia legislativă fiind cea care o nemulţumeşte pe autoarea excepţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 136 alin. (6), art. 142 alin. (3) şi art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.Textele criticate au următorul cuprins:– Art. 136 alin. (6): "(6) În cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, şi pentru creanţe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în condiţiile prezentului cod.”;– Art. 142 alin. (3): "(3) În cadrul procedurii de executare silită se pot folosi succesiv sau concomitent modalităţile de executare silită prevăzute de prezentul cod.";– Art. 172 alin. (2): "(2) Dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanţă preşedinţială prevăzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi legale sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulţumită de modul de reglementare a procedurii de executare silită în materie fiscală. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea şi completarea dispoziţiilor supuse controlului de constituţionalitate. Or, omisiunea de reglementare sau caracterul incomplet al acesteia nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (6), art. 142 alin. (3) şi art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Carmen-Anne Balaş în Dosarul nr. 12.984/280/2010 al Judecătoriei Piteşti – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește