DECIZIE nr. 1.400 din 16 decembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Gheorghe Stan şi Gabriela Stan în Dosarul nr. 47/121/2004 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează completarea textului de lege în sensul explicării de către legiuitor a noţiunilor utilizate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 15 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 47/121/2004, Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Gheorghe Stan şi Gabriela Stan.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006 interzic, pe perioada desfăşurării procedurii insolvenţei, adăugarea la creanţa pe care creditorul o are împotriva debitorului de dobânzi, penalităţi şi accesorii ce reprezintă fructe civile normale ale creanţei şi care ar determina majorarea atât a valorii nominale, cât şi a valorii reale a acesteia. Or, în condiţiile în care termenul „accesorii” este interpretat ca fiind echivalent al sintagmei „actualizare cu rata inflaţiei”, creditorul nu îşi va recupera integral creanţa, ceea ce contravine principiului constituţional al garantării proprietăţii private.Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că raţiunea dispoziţiei legale criticate, care consacră unul dintre efectele importante ale procedurii deschiderii insolvenţei, şi anume acela de a suspenda curgerea dobânzilor, majorărilor, penalităţilor şi a oricăror altor cheltuieli accesorii, este aceea că la distribuirea produsului supus lichidării creditorii fără garanţii reale, care au şanse reduse de recuperare a creanţei de bază, nu au practic nicio şansă de a obţine accesoriile create din această creanţă.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul conţinut: „(1) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii.(2) Prin excepţie de la alin. (1), creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv şi/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanţiilor, evaluată în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totală a creanţei garantate de acea garanţie. La distribuţia preţului garanţiei, creditorul garantat va fi îndreptăţit să calculeze accesoriile la creanţa garantată până cel mult la data vânzării bunului, cu condiţia ca preţul bunului să fie corespunzător mai mare decât valoarea iniţial evaluată. În cazul în care preţul va fi inferior valorii evaluate, la distribuţie se va ajusta corespunzător raportul dintre partea garantată şi cea negarantată a creanţei. … (3) În cazul în care se confirmă un plan de reorganizare, dobânzile, majorările ori penalităţile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligaţiile născute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achită în conformitate cu actele din care rezultă şi cu prevederile programului de plăţi. În cazul în care planul eşuează, prevederile alin. (1) şi (2) se aplică corespunzător pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plăţi, la data intrării în faliment. … (4) Nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât şi a celei generale, în cazul în care niciun plan de reorganizare nu este confirmat." … În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private.Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii excepţiei sunt, de fapt, nemulţumiţi de modul de redactare a textului de lege criticat, care nu redă explicit, cu claritate, înţelesul sintagmei "alte cheltuieli accesorii", fiind susceptibil de a fi interpretată ca reprezentând o actualizare cu rata inflaţiei a creanţei. Or, potrivit competenţei Curţii Constituţionale, aşa cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, şi respectând principiul constituţional al separaţiei puterilor, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate substitui legiuitorului în definirea noţiunilor cu care operează legea. Astfel fiind, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă şi urmează să fie respinsă ca atare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Gheorghe Stan în Dosarul nr. 47/121/2004 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALEprof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește