DECIZIE nr. 1.391 din 20 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 şi art. 1430 din Codul civil



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoniţa Cochinţu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 şi art. 1430 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Autoned" – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 09423/99/2008 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia comercială şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.348D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât se invocă probleme de interpretare şi aplicare a legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 09423/99/2008, Curtea de Apel Iaşi – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 şi art. 1430 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Autoned" – S.R.L. din Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reziliere a unui contract.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât creează premisele unei exercitări abuzive a dreptului de a acţiona în justiţie, lăsând loc unor interpretări arbitrare, iar aplicarea lor este greşită. De asemenea, arată că este încălcat dreptul constituţional referitor la libertatea economică, deoarece valoarea chiriei solicitate în cauză de către societatea reclamantă nu este în concordanţă cu prevederile unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.Curtea de Apel Iaşi – Secţia comercială opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 şi art. 1430 din Codul civil, care reglementează obligaţia executării cu bună-credinţă a convenţiilor, dreptul la dezdăunare în cazul neîndeplinirii exacte a obligaţiei, precum şi contractul de locaţiune.Curtea constată că, ulterior sesizării sale, la data de 1 octombrie 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. De asemenea, cu aceeaşi dată, se abrogă Codul Civil din 1864 (cu excepţia dispoziţiilor art. 1169-1206), potrivit art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011.Însă, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor” coroborate cu art. 4 şi 5 din legea menţionată, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 şi art. 1430 din Codul civil în vigoare la data încheierii de sesizare, respectiv Codul civil din 1864, care şi-au produs efectele faţă de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată de autoarea acesteia, Curtea reţine că aspectele invocate vizează probleme de interpretare şi aplicare a reglementărilor criticate la litigiul concret dedus judecăţii.Astfel, Curtea observă că motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor […] care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei”, alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată […]”.Într-o atare situaţie, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că problemele de interpretare şi aplicare a legii nu intră în atribuţiile sale, fiind atributul instanţelor judecătoreşti.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 970, art. 1073, art. 1075, art. 1429 şi art. 1430 din Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Autoned" – S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 09423/99/2008 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioniţa Cochinţu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește