DECIZIE nr. 1.379 din 18 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Popa în Dosarul nr. 8.409/30/2010 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 599D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 600D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Nicolae Costică în Dosarul nr. 8.411/30/2010 al Tribunalului Timiş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 599D/2011 şi nr. 660D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 600D/2011 la Dosarul nr. 599D/2011, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 23 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 8.411/30/2010 şi nr. 8.409/30/2010, Tribunalul Timiş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Popa şi Nicolae Costică cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile având ca obiect cererea de anulare a deciziilor de recalculare a pensiilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că dreptul la pensie, drept fundamental, este preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, prin contribuţia la sistemul asigurărilor sociale de stat. Corelativ, statul este obligat ca, în perioada pasivă a vieţii asiguratului, să plătească o pensie al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de legislaţia în vigoare la momentul ieşirii la pensie. Astfel, dreptul la pensie reprezintă o creanţă asupra statului, fiind un "bun" în sensul stabilit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Recalcularea pensiilor speciale constituie, prin urmare, o încălcare a dreptului de proprietate, dar şi a principiului neretroactivităţii legii civile. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 57/2006 şi Decizia nr. 120/2007, referitor la interdicţia legiuitorului de a afecta cuantumul pensiilor aflate în plată. De asemenea, consideră că cele reţinute de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 873/2010, referitor la statutul special al magistraţilor, sunt aplicabile şi în privinţa personalului auxiliar din justiţie, care are aceleaşi obligaţii şi interdicţii ca magistraţii.Tribunalul Timiş – Secţia civilă arată că nu îşi poate exprima opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât numai Curtea Constituţională are competenţa de a stabili conformitatea dispoziţiilor de lege cu textele constituţionale.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora, „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: […] g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă.”Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) referitor la tratatele ratificate de Parlament, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invocă încălcarea dreptului la pensie, dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivităţii legii civile, drepturi consacrate de art. 47 alin. (2), art. 44 şi art. 15 alin. (2) din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu indică dispoziţiile din tratatele internaţionale pretins a fi încălcate. Or, Curtea nu are competenţa de a formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă. Astfel, o enumerare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la tratatele internaţionale la care România este parte nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituţionalitate, nefiind respectate exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.Cât priveşte critica referitoare la încălcare dreptului la pensie, a dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea observă că aceste aspecte au mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut că „pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţie”. De asemenea, Curtea a arătat că „în conceptul de «drepturi câştigate» pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie.”Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Cât priveşte incidenţa în cauză a considerentelor deciziei amintite referitoare la statutul specific al magistraţilor, Curtea constată că, deşi ţinut de obligaţii şi interdicţii asemănătoare acestora, personalul auxiliar din justiţie are un statut diferit de cel al magistraţilor. Astfel, deşi ambele categorii profesionale sunt dedicate înfăptuirii justiţiei, rolul lor este, în mod evident, diferit, doar judecătorii fiind aceia care au rolul de "a spune dreptul". De asemenea, procurorii sunt cei chemaţi ca, în procesul de înfăptuire a justiţiei, să apere interesele generale, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Cât priveşte personalul auxiliar, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, arată că, „În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea”.În plus, Curtea reţine că independenţa judecătorilor, respectiv imparţialitatea procurorilor se bucură de o consacrare constituţională în art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1), în timp ce, pentru personalul auxiliar, Constituţia nu are astfel de prevederi. Incontestabil, toate categoriile de pensii speciale la care se referă Legea nr. 119/2010 au fost justificate de împrejurări deosebite ţinând de statutul şi activitatea desfăşurată de persoanele beneficiare. Cu toate acestea, Curtea, prin Decizia nr. 873/2010, a reţinut doar neconstituţionalitatea dispoziţiilor referitoare la magistraţi, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constituţional.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Popa şi Nicolae Costică în dosarele nr. 8.409/30/2010 şi nr. 8.411/30/2010 ale Tribunalului Timiş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește