Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 21 ianuarie 2011
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii
Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Filitaş Vulcan în Dosarul nr. 2.571/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic. Se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Acesta solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând bogata jurisprudenţă în materie prin care Curtea Constituţională a constatat conformitatea textelor de lege criticate cu dispoziţiile constituţionale invocate şi a reţinut că scopul ordonanţei de urgenţă îl reprezintă deconspirarea Securităţii prin consemnare publică.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se impune reconsiderarea jurisprudenţei deja existente în acest domeniu.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.571/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia a fost ridicată de Filitaş Vulcan într-o cauză privind soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate promovează răspunderea morală, juridică şi mai cu seamă răspunderea politică prin discriminarea negativă pe criteriul "trecutului ocupaţional" a persoanelor care au desfăşurat o activitate legală într-un anumit context politic. Prin puterile atribuite de lege Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, acesta reprezintă, în fapt, o "putere judecătorească paralelă", cu o activitate jurisdicţională distinctă şi prealabilă, care reglementează şi influenţează raporturi juridice, generând condamnări sub aspectul moralei civice cetăţeneşti şi al restrângerii unor drepturi fundamentale. Procedura specifică activităţii sale încalcă însă principiul contradictorialităţii şi dreptul la apărare, în sensul de a fi asistat de un avocat, iar faptul că "notele de constatare" întocmite de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sunt publicate pe pagina de internet înainte ca acţiunea în constatare promovată de către aceeaşi instituţie să fie soluţionată de curtea de apel afectează, de pildă, dreptul de a fi ales al persoanei calificate drept "colaborator al securităţii". Mai mult, aceste note de constatare au caracterul unor adevărate hotărâri judecătoreşti, deşi nu se bazează pe anchete şi probe care să ducă la stabilirea vinovăţiei în urma aflării adevărului. Acţiunea în constatare nu infirmă caracterul jurisdicţional al activităţii desfăşurate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradicţie cu principiul separării şi echilibrului puterilor şi al înfăptuirii justiţiei. Se mai arată, totodată, că prevederile criticate conservă în continuare elementele ce au determinat declararea ca fiind neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2008, a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate nefiind în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 3, 14, 15 şi 16 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 2 lit. a): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:a) lucrător al Securităţii – orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului."; … – Art. 7: "(1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcţia de specialitate întocmeşte o notă de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.(2) Nota de constatare se înaintează Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, însoţită de întreaga documentaţie care a stat la baza întocmirii ei, precum şi de avizul Direcţiei juridice din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. … (3) Nota de constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activităţii în cadrul Securităţii sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi lista documentelor pe baza cărora a fost emisă."; … – Art. 8: "Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz:a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia; … b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia."; … – Art. 9: "În cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens.";– Art. 10: "(1) Notele de constatare şi adeverinţele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se comunică persoanelor verificate, precum şi persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(2) Adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pot fi contestate la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor."; … – Art. 13: "(1) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat, aflată sub controlul Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii prezintă rapoarte.(2) Sediul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este în municipiul Bucureşti. … (3) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii funcţionează la nivel naţional, ca structură unică. … (4) Bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se aprobă în condiţiile legislaţiei privind finanţele publice.". … Textele din Constituţie invocate de autorul excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (2) şi (3) referitoare la neîngrădirea prin lege a dreptului de acces liber la justiţie, respectiv la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 pct. 11 care consacră prezumţia de nevinovăţie, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 37 – Dreptul de a fi ales, art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 – Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 – Instanţele judecătoreşti.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în numeroase rânduri, instanţa de contencios constituţional constatând conformitatea acestora cu prevederile Legii fundamentale invocate şi în prezenta cauză.Astfel, în bogata sa jurisprudenţă în materie, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 operează o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind „lucrătoare ale Securităţii” faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, şi realizează o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii să fie supuse controlului instanţelor de judecată.Curtea a observat că, în prezent, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă.Pronunţându-se cu privire la critica referitoare la nesocotirea principiului separaţiei puterilor în stat, Curtea a constatat că nu există o imixtiune a puterii executive în atribuţiile puterii judecătoreşti, iar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară.Totodată, Curtea a reţinut că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, părţile având posibilitatea de a uza, în faţa instanţei judecătoreşti, de toate garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a prezumţiei de nevinovăţie, Curtea a statuat că aceasta nu este aplicabilă procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. În schimb, în soluţionarea acţiunilor în constatare sunt incidente dispoziţiile art. 1.169 din Codul civil, care prevăd că „Cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. Astfel, legea asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, acela al aflării adevărului.De asemenea, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece prevederile criticate nu instituie niciun privilegiu şi nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabile tuturor persoanelor cărora acestea le sunt aplicabile.Curtea a mai reţinut că prevederile art. 2 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată lucrător al Securităţii, nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, întrucât efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale.Dintre deciziile pronunţate în acest sens de Curtea Constituţională pot fi amintite, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.476 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010.Întrucât în cauza de faţă nu au fost evidenţiate elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, îşi menţin valabilitatea atât soluţia de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, cât şi argumentele care au condus la pronunţarea acesteia.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7-10 şi ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Filitaş Vulcan în Dosarul nr. 2.571/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–-