Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 27 ianuarie 2011
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii
Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Răzvan Ion Leon Şeptilici Andrieş în Dosarul nr. 7.429/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 987D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic. Se constată lipsa autorului excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 992D/2010 şi nr. 994D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Gheorghe Huluţă şi Dumitru Ionescu în dosarele nr. 6.376/2/2009 şi, respectiv, nr. 8.161/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde domnul Gheorghe Huluţă, constatându-se lipsa celuilalt autor al excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. De asemenea, şi în aceste dosare răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic.Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze. Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 992D/2010 şi nr. 994D/2010 la Dosarul nr. 987D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 992D/2010 solicită admiterea acesteia, pentru motivele prezentate în notele scrise aflate la dosarul cauzei.Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că, în opinia sa, actul normativ criticat nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului şi nici drepturi sau libertăţi prevăzute de Legea fundamentală.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, apreciind că nu se justifică reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 24 februarie 2010, 25 martie 2010 şi 10 martie 2010, pronunţate în dosarele nr. 7.429/2/2009, nr. 6.376/2/2009 şi nr. 8.161/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia a fost ridicată de Răzvan Ion Leon Şeptilici Andrieş, Gheorghe Huluţă şi, respectiv, Dumitru Ionescu în cauze având ca obiect acţiuni în constatare.În motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că ordonanţa criticată este neconstituţională întrucât afectează drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute în Constituţie. În acest sens, se arată că în cursul procedurii desfăşurate persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, încălcându-li-se astfel dreptul la apărare. De asemenea, se precizează că, prin confuzia introdusă între funcţia de anchetă şi cea de judecată exercitate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ordonanţa de urgenţă contravine principiilor de drept în conformitate cu care justiţia trebuie să fie imparţială, iar procesul trebuie să fie echitabil. Or, imparţialitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii poate fi pusă la îndoială, iar dezbaterile nu se bucură de publicitate şi contradictorialitate. Totodată, se arată că la data emiterii ordonanţei de urgenţă nu exista o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, iar Guvernul nu a motivat urgenţa cu care aceasta a fost emisă "decât printr-o exprimare alambicată, lipsită de o coerenţă cu valoare juridică". Se mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a fost emisă cu încălcarea art. 108 alin. (3) din Constituţie. În acest sens, se precizează că „încălcarea constă în aceea că la baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu stă o lege de abilitare, ci Constituţia României, în concret art. 115 alin. (4)”, or, „Constituţia nu este o lege specială de abilitare şi nu poate fi asimilată acesteia”. Se mai susţine că sunt nesocotite şi prevederile art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât hotărârile judecătoreşti se pronunţă „în numele legii şi nicidecum în numele ordonanţei”. În opinia unuia dintre autorii excepţiei, art. 8 alin. (1) lit. a) şi art. 11 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă contravin art. 58 alin. (1) din Legea fundamentală, întrucât, prin posibilitatea dată Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a introduce acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii, acesta se subrogă instituţiei Avocatului Poporului, creată special pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Prin stabilirea competenţei exclusive a Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în ce priveşte soluţionarea acestei acţiuni se creează o inegalitate de tratament juridic, ca urmare a imposibilităţii persoanei verificate de a-şi exercită dreptul la apărare la o instanţă de judecată apropiată de domiciliul său.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neputându-se reţine criticile formulate de autorii acesteia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, actul normativ criticat contravine următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 16 care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 alin. (1) şi (2) care prevede dreptul de acces liber la justiţie, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului, art. 108 alin. (3) care stabileşte că ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 115 alin. (4) şi (6) care reglementează condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă, art. 124 alin. (1) şi (3) potrivit căruia justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii şi art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, Curtea a reţinut că ordonanţa de urgenţă criticată nu reglementează în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, instanţa de contencios constituţional a constatat că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, nu se poate reţine încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. Cu privire la critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalităţii în faţa legii ca urmare a stabilirii competenţei exclusive a Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte soluţionarea acestei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, că este neîntemeiată, întrucât norma criticată se aplică tuturor persoanelor care intră sub incidenţa acesteia, fără să instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare.De asemenea, prin Decizia nr. 220 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, Curtea a constatat că nu poate reţine nici critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât la momentul emiterii ordonanţei de urgenţă criticate au fost îndeplinite condiţiile impuse de textul constituţional invocat: existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată şi motivarea urgenţei în cuprinsul ordonanţei. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 108 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea a observat că este lipsită de incidenţă în cauză, în formularea acestei critici făcându-se confuzie între regimul adoptării ordonanţelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, şi regimul adoptării celor de urgenţă, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, cu respectarea condiţiilor amintite mai sus. Totodată, Curtea a constatat că nu este întemeiată susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrară dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Constituţie, care prevăd că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, „nicidecum în numele ordonanţei”. Aceasta, deoarece noţiunea de „lege” este utilizată de textul constituţional în sens larg, legislatorul constituant neavând în vedere exclusiv semnificaţia restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, ci referindu-se la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern.În fine, Curtea constată că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii nu reprezintă, astfel cum susţin 2 dintre autorii excepţiei, o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, „în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice”.Întrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, se impune menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezentele cauze conexate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Răzvan Ion Leon Şeptilici Andrieş, Gheorghe Huluţă şi Dumitru Ionescu în dosarele nr. 7.429/2/2009, nr. 6.376/2/2009 şi, respectiv, nr. 8.161/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––