DECIZIE nr. 1.369 din 18 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch, în Dosarul nr. 2.262/85/2010 al Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi care formează obiectul Dosarului nr. 4.776D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, apreciind că nu se impune reconsiderarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 482 din 12 aprilie 2011.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.262/85/2010, Tribunalul Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât "dispune cu caracter exhaustiv" că prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale, or, din interpretarea dispoziţiilor art. 123 alin. (5) din Constituţie, rezultă că acestea exceptează de la controlul de legalitate exercitat de prefect dispoziţiile preşedintelui Consiliului judeţean, ca acte administrative emise de acesta.Tribunalul Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ precizează că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reglementează procedura de exercitare a prerogativelor tutelei administrative de către prefect, prin introducerea în faţa instanţei de contencios administrativ a acţiunii prevăzute de art. 123 alin. (5) din Constituţie, astfel că textul de lege criticat nu face altceva decât să reia principiul constituţional consacrat de art. 123 alin. (5) din Legea fundamentală.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât controlul administrativ de legalitate exercitat de către prefect priveşte atât actele administrative normative, cât şi pe cele individuale emise de autorităţile administraţiei publice locale – primarul, consiliul local, consiliul judeţean, preşedintele consiliului judeţean.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare:– Art. 3 alin. (1): "(1) Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru."Curtea observă că autorul excepţiei îşi limitează susţinerile doar la teza întâi a art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, faţă de dispoziţiile cu caracter procedural cuprinse în teza a doua şi în fraza a doua neformulând niciun fel de critici. De aceea, Curtea apreciază că obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie doar prevederile art. 3 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine prevederilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 123 alin. (5) potrivit căruia prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 482 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, instanţa de contencios constituţional a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o reiterare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 123 alin. (5), astfel că nu a reţinut critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la acestea. În cauza de faţă, însă, textul de lege este criticat din perspectiva modalităţii de interpretare şi aplicare a acestuia la litigiul dedus judecăţii instanţei de contencios administrativ. Aceasta urmează să aprecieze, în funcţie de natura actului administrativ supus controlului de legalitate, precum şi de celelalte circumstanţe concrete, dacă prefectul are, în cauză, calitate procesuală activă. Prin urmare, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate nu se bazează pe o veritabilă critică de neconstituţionalitate, astfel că soluţionarea acesteia excedează competenţei Curţii Constituţionale.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Martin Bottesch în Dosarul nr. 2.262/85/2010 al Tribunalului Sibiu – Secţia comercială şi de contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește