DECIZIE nr. 1.364 din 18 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, excepţie ridicată de Virginia Pap în Dosarul nr. 7.038/62/2010 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.361D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 şi nr. 4.543D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Ioan Aionesei, Eugenia Ştefănescu şi Nicolae Militaru în dosarele nr. 7.027/62/2009, nr. 7.041/62/2009 şi nr. 7.036/62/2009 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 4.361D/2010, nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 şi nr. 4.543D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 şi nr. 4.543D/2010 la Dosarul nr. 4.361D/2010, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 12 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.038/62/2009, Încheierea din 11 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.027/62/2009, Încheierea din 8 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 7.041/62/2009, şi Încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 7.036/62/2009, Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare.Excepţia a fost ridicată de Virginia Pap, Ioan Aionesei, Eugenia Ştefănescu şi Nicolae Militaru.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că textele de lege criticate sunt discriminatorii, contravenind astfel dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că, deşi erau angajaţi ai Societăţii Comerciale "IAR Ghimbav" – S.A. la data de 1 ianuarie 2004, ulterior contractele individuale de muncă au fost cesionate către Societatea Comercială "Construcţii Aeronautice" – S.A. din Ghimbav, care face parte, de asemenea, din operatorii economici cu activităţi privind industria de apărare. Cu prilejul concedierilor colective efectuate de aceasta din urmă societate comercială, o parte dintre angajaţi a beneficiat de prevederile art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002, în timp ce o altă parte nu a beneficiat de drepturile băneşti prevăzute de aceste dispoziţii de lege, fiind astfel dezavantajată.Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica formulată de recurentul reclamant nu apare a fi întemeiată. Astfel, situaţia diferită în care se găsesc anumite categorii de persoane justifică aplicarea unui regim juridic diferit.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 1.648/2010.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 44/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, dispoziţii potrivit cărora: „(1) Pot beneficia de prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă numai persoanele concediate în condiţiile art. 12, care au contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată încheiate până la data de 1 ianuarie 2004.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază o singură dată de plăţile compensatorii şi de venitul de completare, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. … (3) Plăţile compensatorii şi venitul de completare sunt drepturi cu caracter personal şi încetează la data decesului beneficiarului. … (4) Nu beneficiază de venit de completare persoanele prevăzute la alin. (1) care se reîncadrează în muncă la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrării." … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege sunt discriminatorii, contravenind în consecinţă dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, soluţiile pronunţate fiind în mod constant în sensul respingerii ca neîntemeiate a criticilor formulate. În acest sens, este Decizia nr. 1.648 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, ori Decizia nr. 895 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011.În speţa de faţă, însă, Curtea constată că autorii excepţiei solicită extinderea incidenţei prevederilor de lege criticate şi cu privire la persoane care, la data disponibilizării, nu mai erau angajaţi ai Societăţii Comerciale "IAR Ghimbav" – S.A. din Ghimbav, societate ai cărei angajaţi cad sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002, ci erau angajaţi ai Societăţii Comerciale „Construcţii Aeronautice” – S.A. din Ghimbav, desprinsă din societatea mai sus amintită.Faţă de aceste argumente, Curtea reţine că aspectele puse în discuţie ţin, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a legii. Astfel, stabilirea regimului juridic aplicabil angajaţilor Societăţii Comerciale "Construcţii Aeronautice" – S.A. din Ghimbav ţine, în primul rând, de stabilirea regimului juridic căruia i se supune societatea în sine şi a faptului dacă aceasta se încadrează ori nu în categoria operatorilor economici din industria de apărare. Or, asupra tuturor acestor aspecte nu se poate pronunţa decât instanţa de judecată, Curtea Constituţională neavând competenţa interpretării şi aplicării cadrului juridic aplicabil speţelor în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12^6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, excepţie ridicată de Virginia Pap, Ioan Aionesei, Eugenia Ştefănescu şi Nicolae Militaru în dosarele nr. 7.038/62/2010, nr. 7.027/62/2009, nr. 7.041/62/2009 şi nr. 7.036/62/2009 ale Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește