DECIZIE nr. 1.357 din 11 decembrie 2008

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, excepţie ridicată de Ion Răduţă în Dosarul nr. 2.343/109/2007 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, considerând că au fost încălcate prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) din Constituţie.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că, în realitate, se solicită modificarea textului de lege criticat de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 5 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.343/109/2007, Tribunalul Argeş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002, excepţie ridicată de Ion Răduţă în cauza ce are ca obiect judecarea contestaţiei la decizia de respingere a cererii de acordare a compensaţiei pentru atingerea integrităţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002 sunt neconstituţionale, deoarece nu prevăd posibilitatea acordării compensaţiei în cazul bolilor profesionale declarate anterior datei de 1 ianuarie 2005, ceea ce creează discriminare între persoanele care au fost declarate că au contactat boli profesionale după 1 ianuarie 2005 şi cele declarate că au contactat boli profesionale înainte de această dată. Se arată că dispoziţia legală potrivit căreia cei declaraţi că au contactat boli profesionale înainte de 1 ianuarie 2005 şi nu s-au vindecat până la apariţia acestei legi nu vor beneficia de compensaţie încalcă prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) din Constituţie.Tribunalul Argeş – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că prevederile legale criticate nu îngrădesc drepturile fundamentale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se arată că aceste prevederi se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia normei legale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.Aceste dispoziţii legale au următorul cuprins:– Art. 23: "(1) Asiguraţii au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:a) asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile spitaliceşti; … b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente, prescrise de medic; … c) servicii medicale în spitale sau în unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale; … d) tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate; … e) servicii de chirurgie reparatorie; … f) cure balneoclimaterice; … g) investigaţii de specialitate şi analize de laborator, necesare în vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor. … (2) Pentru bolile profesionale confirmate anterior datei de 1 ianuarie 2005 şi pentru care se continuă reabilitarea medicală ulterior acestei date ca urmare exclusivă a cauzei profesionale, se decontează următoarele prestaţii şi servicii: … a) tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente; … b) servicii medicale în spitale, în secţii sau unităţi sanitare cu personalitate juridică specializate pentru boli profesionale; … c) tratament de recuperare a capacităţii de muncă în unităţi de specialitate; … d) servicii de chirurgie reparatorie; … e) cure balneoclimaterice; … f) dispozitive medicale în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice. … (3) Fondurile necesare decontării prestaţiilor şi serviciilor prevăzute la alin. (2) se suportă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei."; … – Art. 43: "Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integrităţii asiguraţii care, în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni permanente care produc deficienţe şi reduc capacitatea de muncă între 20-50%."Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 34 alin. (1), referitor la garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, şi ale art. 41 alin. (2), referitor la protecţia socială a muncii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Critica de neconstituţionalitate vizează, în exclusivitate, modalitatea în care au fost reglementate dispoziţiile art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002.Solicitarea autorului excepţiei de a modifica textul de lege în sensul dorit de acesta, şi anume de a prevedea acordarea compensaţiei şi în cazul bolilor profesionale declarate anterior datei de 1 ianuarie 2005, constituie un caz de inadmisibilitate. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei nu au legătură cu criticile referitoare la nereglementarea unor aspecte dorite de acesta, ori cu modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 şi 43 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, excepţie ridicată de Ion Răduţă în Dosarul nr. 2.343/109/2007 al Tribunalului Argeş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește