DECIZIE nr. 1.351 din 22 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163, art. 399 alin. 2 şi alin. 2^1 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil



Nicolae Cochinescu – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163, art. 399 alin. 2 şi alin. 2^1 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil, excepţie ridicată de Vasile Dan şi Maria Dan în Dosarul nr. 8.716/296/2008 al Judecătoriei Satu Mare.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 aprilie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 8.716/296/2008, Judecătoria Satu Mare a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163, art. 399 alin. 2 şi alin. 2^1 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil, excepţie ridicată de Vasile Dan şi Maria Dan într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 163 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil permit "conexarea" unor dosare aflate la instanţe de grade diferite, iar prevederile art. 399 pct. 2 din Codul de procedură civilă au un caracter discriminatoriu, favorizând partea care solicită executarea civilă. De asemenea, arată că prevederile art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă încalcă principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate, prin procedura extrem de energică pe care o instituie în cazul predării unui imobil.Judecătoria Satu Mare şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este vădit nefondată.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 163, art. 399 alin. 2 şi alin. 2^1 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil.Dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă au următorul cuprins:– Art. 163: "Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe.Această excepţie se va putea ridica de părţi sau de judecător în orice stare a pricinii în faţa instanţelor de fond.Dacă excepţia este primită, dosarul se va trimite instanţei care a fost mai întâi învestită, iar în cazul când pricinile se află în judecata unor instanţe de grade deosebite, la instanţa cu grad mai înalt.";– Art. 399 alin. 2 şi alin. 2^1: "Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului nelegal.De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.";– Art. 578: "Dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit.";– Art. 579: "În vederea executării silite a obligaţiei prevăzute la art. 578, executorul judecătoresc va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice, punând pe creditor în drepturile sale.";– Art. 580: "Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur, executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.";– Art. 580^1: "Despre îndeplinirea executării potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal, dispoziţiile art. 577 fiind aplicabile."Dispoziţiile art. 1201 din Codul civil au următorul cuprins: "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, referitor la dispoziţiile art. 399 din Codul de procedură civilă, s-a pronunţat prin Decizia nr. 646/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 29 iulie 2009, reţinând că procedura contestaţiei la executare este destinată să înlăture neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluţionării contestaţiei, instanţa nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei şi care sunt de natură să repună în discuţie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicţională în faţa cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părţile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluţie contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorităţii de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.În ceea ce priveşte critica referitoare la prevederile art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă, Curtea, prin Decizia nr. 1.169 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, a reţinut că dispoziţiile art. 578-580^1 , cuprinse în secţiunea Codului de procedură civilă referitoare la predarea silită a bunurilor imobile, instituie norme de procedură ce trebuie respectate de către debitorul obligaţiei de predare a imobilului, respectiv atribuţiile executorului judecătoresc căruia i-a fost încredinţată executarea silită, precum şi că determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor reprezintă exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare. De asemenea, a reţinut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituţional. Or, sub acest aspect, textele de lege criticate satisfac exigenţa impusă de norma constituţională, fiind în deplină concordanţă cu prevederile Legii fundamentale.Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe.Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil, raportate la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea constată că aceste dispoziţii procedurale referitoare la litispendenţă şi la autoritatea de lucru judecat nu contravin dreptului la un proces echitabil, prin privarea părţii de un grad de jurisdicţie, aşa cum în mod greşit susţin autorii excepţiei, ci, dimpotrivă, constituie garanţii ale respectării acestui drept fundamental, şi anume instituie o prezumţie legală absolută că, odată judecat un proces între aceleaşi părţi, având aceeaşi cauză şi acelaşi obiect, acesta nu mai poate fi reluat.Referitor la susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia în situaţiile în care cauzele se află pe rolul unor instanţe de grad diferit "s-ar impune suspendarea cauzei şi nu conexarea la instanţa superioară", Curtea constată că această susţinere nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai cu privire la constituţionalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163, art. 399 alin. 2 şi alin. 2^1 şi art. 578-580^1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1201 din Codul civil, excepţie ridicată de Vasile Dan şi Maria Dan în Dosarul nr. 8.716/296/2008 al Judecătoriei Satu Mare.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 octombrie 2009.PREŞEDINTE,NICOLAE COCHINESCUMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește