DECIZIE nr. 1.346 din 19 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, excepţie ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că valoarea unui metru cub de masă lemnoasă nu se stabileşte discreţionar, ci conform unor criterii clar stabilite prin lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 63/203/2010, Judecătoria Câmpeni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora. Excepţia a fost ridicată de Adrian Vojiu, trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul silvic.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că în cazul infracţiunilor silvice prejudiciul este "scriptic şi incert", întrucât nu toţi arborii cu acelaşi factor "k" specific au acelaşi volum de masă lemnoasă. Precizează că, în condiţiile în care nu toţi arborii au aspect tronconic pe întreaga înălţime şi cum volumul de masă lemnoasă diferă de la un arbore la altul, prejudiciul calculat ar trebui să aibă la bază elemente obiective şi certe, precis determinate. Arată că este încălcat dreptul la un proces echitabil, de vreme ce valoarea prejudiciului creat constituie singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravenţional, cu atât mai mult cu cât "toate prejudiciile calculate după acelaşi factor «k» reprezintă o constantă, fără a se ţine seama de cantitatea de masă lemnoasă rezultată din arborele afectat/prejudiciat/tăiat".Judecătoria Câmpeni consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni apreciază de asemenea că excepţia este întemeiată. În acest sens susţine că textele de lege criticate încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Constituţie, potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii. Arată că textele de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate stabilesc modalitatea de calcul al prejudiciului în urma căruia poate fi antrenată răspunderea penală sau contravenţională, dar separarea între contravenţional şi penal este extrem de fragilă. Astfel, la momentul tăierii arborelui, autorul infracţiunii nu ştie dacă comite o infracţiune sau o contravenţie, neavând reprezentarea consecinţelor faptelor sale. Precizează că, în funcţie de diametrul arborelui, persoana răspunde contravenţional sau penal.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. Arată că acestea au un caracter tehnic. Menţionează că "preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 123 din Codul silvic. Aşadar, preţul nu poate fi altul decât cel stabilit în conformitate cu legea, iar autoritatea centrală nu are atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv, discreţionar, exclusiv în aprecierea sa, ci de a-l calcula în mod corect, ceea ce învederează un criteriu obiectiv şi legal". Faptul că preţul mediu este un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea nu este de natură a aduce atingere garanţiilor conferite de Legea fundamentală privind dreptul la un proces echitabil, deoarece, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracţiune sau contravenţie, aceasta este supusă controlului instanţelor judecătoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate drepturile şi garanţiile specifice procesului echitabil, inclusiv de posibilitatea de a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realităţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie 2007. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 2 alin. (3) şi (4): "(3) Valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin înmulţirea factorului «k» specific, prevăzut în anexele nr. 1-3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(4) În cazul producerii de pagube în vegetaţia forestieră din păduri sau în vegetaţia forestieră din afara pădurilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), după caz, acestea se evaluează prin expertiză extrajudiciară sau judiciară, după caz."; … – Art. 3: "(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. a) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 1.(2) Valoarea factorului «k» se foloseşte corespunzător categoriei de diametre în care se încadrează diametrul determinat pentru arborele afectat/prejudiciat/tăiat şi pentru specia sau grupa de specii a acestuia. … (3) Pe terenurile orizontale, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se determină în plan orizontal, la o înălţime faţă de nivelul solului nu mai mare de 30 cm. … (4) Pe terenurile înclinate, diametrul arborelui afectat/prejudiciat/tăiat se determină în conformitate cu prevederile alin. (3), în partea din amonte. … (5) În cazul arborilor tăiaţi, care nu se mai găsesc lângă cioată, diametrul acestora se determină prin măsurarea efectivă a cioatei, dacă aceasta nu depăşeşte înălţimea de 30 de cm, sau prin măsurarea diametrului acesteia la înălţimea de 30 de cm faţă de nivelul solului, în conformitate cu prevederile alin. (3) sau (4), după caz. … (6) În cazul în care forma secţiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3)-(5), ca medie a două diametre perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului secţiunii cioatei, tangent la contur în punctele de măsurare diametral opuse. … (7) În cazul arborilor scoşi din rădăcini, fără a fi sustraşi, diametrul arborelui se măsoară la 30 cm de la colet. … (8) În cazul arborilor scoşi din rădăcini şi sustraşi, diametrul arborelui se stabileşte prin calculul mediei aritmetice a diametrelor a cel puţin trei arbori din imediata apropiere a gropii, diametre măsurate la 30 cm de la sol. … (9) În cazul tăierii de crengi din arbori în picioare se ia în considerare cel mai mic diametru. … (10) În cazul secuirii arborilor, respectiv în cazul cioplirii circumferinţei trunchiului pentru a provoca uscarea acestora, calculul valorii pagubei şi măsurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4)."; … – Art. 4: "(1) Valoarea unitară a pagubei pentru cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) se determină conform prevederilor art. 2 alin. (3), folosindu-se valoarea factorului «k» prevăzută în anexa nr. 2, corespunzătoare speciei.(2) Valoarea unitară a pagubei prevăzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în calcul un puiet/lăstar/mc." … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român şi la art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. De asemenea, se invocă şi art. 6 – "Dreptul la un proces echitabil" din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textele de lege criticate stabilesc regulile care trebuie avute în vedere la calcularea valorii despăgubirilor datorate pentru pagubele produse în vegetaţia forestieră din păduri şi din afara acestora constând în modificarea aspectului, a integrităţii fizice şi/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborilor ori ale arboretului/plantaţiei/regenerării naturale, după caz, rezultate prin tăierea, degradarea, distrugerea, scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor ori tăierea crăcilor arborilor în picioare.Normele care reglementează modalităţile de calcul al acestui tip de despăgubiri au la bază metode tehnice adecvate pentru determinarea ştiinţifică a pagubelor şi pentru evaluarea acestora în scopul stabilirii prejudiciului. De aceea nu se poate reţine afirmaţia autorului excepţiei în sensul că prejudiciul este "scriptic şi incert", ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Autorul excepţiei îşi argumentează această critică pe pretinsa lipsă de previzibilitate a textelor de lege criticate, valoarea prejudiciului creat constituind singurul criteriu ce delimitează sfera ilicitului penal de cea a ilicitului contravenţional. Or, Curtea Constituţională reţine că, indiferent de încadrarea juridică a conduitei în cauză, ca infracţiune sau contravenţie, asupra acesteia se pronunţă instanţele judecătoreşti, prilej cu care autorul faptei beneficiază de toate garanţiile specifice unui proces echitabil, incluzând posibilitatea acestuia de a dovedi că întinderea prejudiciului reţinut în sarcina sa nu corespunde realităţii.Motivaţia autorului excepţiei trimite la dispoziţiile art. 108 alin. (1) din Codul silvic, prin care sunt incriminate ca infracţiuni silvice tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, a arborilor, puieţilor sau lăstarilor din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, şi pentru care, în alineatele următoare ale aceluiaşi articol, sunt prevăzute limitele pedepselor în funcţie de valoarea prejudiciului produs raportat la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei. Cu privire la acest preţ, Curtea Constituţională a statuat că nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective şi discreţionare, care ar avea semnificaţia încălcării principiului legalităţii incriminării şi supremaţiei legii (Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996). De asemenea, observând că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, Curtea a constatat că această modalitate de determinare nu conferă ministerului de resort atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv, discreţionar, exclusiv în funcţie de aprecierea sa, ci îi impune obligaţia, inerentă unui expert, de a-l calcula în mod concret, ceea ce învederează un criteriu obiectiv (Decizia nr. 961 din 30 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2007).Obiectul prezentei excepţii nu îl constituie însă aceste dispoziţii incriminatorii din Codul silvic, ci prevederile art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006. Or, Curtea constată că acestea sunt norme tehnice, care oferă criterii concrete, precise şi riguroase de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu ajutorul cărora, ulterior, instanţa judecătorească, într-un cadru procesual care satisface toate exigenţele impuse de Constituţia României şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil, va putea aprecia în mod obiectiv cu privire la încadrarea faptelor în categoria infracţiunilor sau a contravenţiilor la regimul silvic.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) şi (4), art. 3 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, excepţie ridicată de Adrian Vojiu în Dosarul nr. 63/203/2010 al Judecătoriei Câmpeni.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește