DECIZIE nr. 1.344 din 19 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorMarieta Safta – prim-magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristina Mihaela Zoican în Dosarul nr. 16.592/303/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 11 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 16.592/303/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristina Mihaela Zoican într-o cauză având ca obiect ordonanţă preşedinţială.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat determină o stare de inegalitate între recurenta, pârâtă şi fiul său, pe de o parte, şi intimatul, reclamant, pe de altă parte. Se mai arată că se încalcă acelaşi text constituţional şi prin faptul că, în speţa dedusă judecăţii, se va crea un vădit dezechilibru între părţi, apreciindu-se că recurenta şi fiul său "sunt vădit dezavantajaţi în propriul domiciliu, lucru care contravine grav prevederilor constituţionale". Dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă mai sunt criticate şi pentru faptul că se judecă "fără a intra, practic, în amănunt".Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză este neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 581 din Codul de procedură civilă, text de lege care are următorul conţinut: "Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului.Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere.Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.Ordonanţa este vremelnică şi executorie. Instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 26 – Viaţa intimă, familială şi privată, art. 27 – Inviolabilitatea domiciliului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată şi art. 49 – Protecţia copiilor şi a tinerilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, se constată că, în numeroase cauze, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra textului de lege criticat, stabilind că acesta este constituţional.Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi, Curtea a statuat că nu poate fi reţinută, deoarece textul legal criticat nu este aplicabil "doar unei sau unor categorii de persoane aprioric determinate, ci oricărei persoane aflate în situaţiile menţionate în ipoteza normei, neavând caracter discriminatoriu, egalitatea de tratament justificându-se doar când subiectele de drepturi se găsesc în situaţii similare, situaţiile diferite impunând soluţii legislative diferite" (Decizia nr. 153 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 24 iunie 2005).Nu pot fi reţinute nici criticile potrivit cărora în acest cadru instanţa judecă "fără a intra, practic, în amănunt", critici care pun în discuţie urgenţa care guvernează această procedură, în corelaţie cu liberul acces la justiţie al persoanelor pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime. Sub acest aspect, Curtea a statuat că "prin procedura de urgenţă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei la apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează posibilitatea pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justiţiei în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări"(Decizia nr. 244 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008).Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte criticile privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 26 – Viaţa intimă, familială şi privată, art. 27 – Inviolabilitatea domiciliului, art. 44 – Dreptul de proprietate privată şi ale art. 49 – Protecţia copiilor şi a tinerilor, se constată că acestea vizează aspecte de fapt ale cauzei deduse judecăţii, cu privire la care competenţa de a aprecia revine instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, iar nu Curţii Constituţionale.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Cristina Mihaela Zoican în Dosarul nr. 16.592/303/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANPrim-magistrat-asistent,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește