DECIZIE nr. 1.336 din 9 decembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorClaudia-Margareta – magistrat-asistentKrupenschiPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Dai Jianping în Dosarul nr. 594/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, indicând jurisprudenţa constantă în materie a Curţii Constituţionale şi în lipsa unor elemente noi, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 594/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.Excepţia a fost ridicată de Dai Jianping într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva deciziei Oficiului Român pentru Imigrări de părăsire a teritoriului României, ca urmare a refuzului prelungirii dreptului de şedere temporară în ţară în scopul desfăşurării de activităţi economice.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, în temeiul cărora autorităţile competente refuză prelungirea dreptului cetăţenilor străini de şedere temporară în România, ca urmare a faptului că activitatea lor comercială nu se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri, limitează excesiv şi discriminatoriu dreptul de proprietate al acestora. În plus, se arată că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie şi claritate.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constituţionale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România nu contravin normelor constituţionale şi convenţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:– Art. 55 alin. (1) şi (2) lit. a): "(1) Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii:a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine; … b) deţine legal spaţiul pentru sediul social; … c) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau administrare; … d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat. … (2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii: … a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri. (…)". … În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea proprietăţii private. De asemenea, susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 1 par. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia proprietăţii, dispoziţiile art. 14 din convenţia amintită, referitoare la interzicerea discriminării, şi cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie, referitoare la interzicerea generală a discriminării (ratificat de România prin Legea nr. 103/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006).Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, Curtea pronunţându-se faţă de critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză în sensul respingerii excepţiei, de exemplu, prin Decizia sa nr. 584 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 18 iunie 2008. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că instituirea prin textele criticate a unor norme potrivit cărora străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară sub condiţia prezentării unor documente care să ateste realizarea unor investiţii nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege. Condiţiile cerute străinului pentru prelungirea dreptului de şedere în vederea desfăşurării de activităţi comerciale se circumscriu scopului pentru care fiecare categorie de străini nominalizată de lege solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România şi se justifică prin însuşi interesul pretins de solicitantul dreptului.În lipsa unor elemente noi şi pentru identitate de raţiune, Curtea constată că cele stabilite prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de Dai Jianping în Dosarul nr. 594/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește