DECIZIE nr. 1.334 din 11 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 6, art. 171 alin. 1 şi art. 173 alin. 3 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 6, art. 171 alin. 1 şi art. 173 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 9.624/233/2010 al Judecătoriei Galaţi – Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.728D/2010.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu a motivat-o în sensul dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 9.624/233/2010, Judecătoria Galaţi – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4, art. 6, art. 171 alin. 1 şi art. 173 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Frunză în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispuse de procuror.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul s-a limitat doar la a invoca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor de mai sus.Judecătoria Galaţi – Secţia penală, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia invocată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 – Aflarea adevărului, art. 4 – Rolul activ, art. 6 – Garantarea dreptului de apărare, art. 171 alin. 1 privind asistenţa învinuitului sau a inculpatului şi art. 173 alin. 3 privind asistenţa celorlalte părţi, toate din Codul de procedură penală.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a invocat niciun temei constituţional în susţinerea excepţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în prezentul dosar autorul acesteia invocă neconstituţionalitatea textelor de lege criticate fără a indica vreun temei constituţional şi fără a formula vreo motivare concretă din care să rezulte existenţa unei contrarietăţi între textele contestate şi Legea fundamentală.Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 6, art. 171 alin. 1 şi art. 173 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 9.624/233/2010 al Judecătoriei Galaţi – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește