DECIZIE nr. 1.313 din 13 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Magdalena Ungur în Dosarul nr. 232/226/2009 al Judecătoriei Făgăraş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei a comunicat concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 16 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 232/226/2009, Judecătoria Făgăraş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Excepţia a fost ridicată de Magdalena Ungur într-o cauză penală având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, deoarece fapta denunţată a fost dezincriminată prin art. I pct. 15 din titlul IV al Legii nr. 247/2005, care a abrogat art. 109 din Legea nr. 18/1991. De asemenea, arată că art. I pct. 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 a reintrodus fapta denunţată în art. 110^1 din Legea nr. 18/1991, însă a calificat-o drept contravenţie. În aceste condiţii, consideră că dispoziţiile art. 16 au fost încălcate, de vreme ce calitatea de membru al comisiei funciare este mai presus de lege şi absolvă făptuitorul de răspunderea penală pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.Judecătoria Făgăraş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. În acest sens, arată că abrogarea art. 109 din Legea nr. 18/1991 şi introducerea art. 110^1 în aceeaşi lege reprezintă o opţiune a legiuitorului în cadrul măsurilor de politică penală, care nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale ale art. 16.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţiile vizate de ipoteza normei, fără discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, apreciază că legiuitorul este în drept să stabilească mijloacele juridice prin care se poate realiza protecţia diferitelor valori sociale, în funcţie de gradul de pericol social al faptelor.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Prin încheiere, instanţa de judecată a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi ale art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV – Modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 – al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, având următorul conţinut:"15. Articolul 109 se abrogă.16. După articolul 110, se introduc trei noi articole, articolele 110^1, 110^2 şi 110^3, cu următorul cuprins:«Art. 110^1. – Constituie contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale; … b) neafişarea datelor menţionate în art. 27 alin. (4^1) de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente; … c) afişarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realităţii. … Art. 110^2. – Contravenţiile prevăzute la art. 110^1 se sancţionează astfel:a) cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei; … b) cele de la literele b) şi c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. … Art. 110^3. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 110^1 şi art. 110^2 se fac de către împuterniciţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi de către prefect sau împuterniciţii acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.»"Totodată, analizând notele scrise ale autorului excepţiei, Curtea constată că obiect al excepţiei îl constituie şi prevederile art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998. Art. 110^1 a fost introdus prin art. I pct. 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, completat prin articolul unic, pct. 2 din titlul VI al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, şi modificat de art. I pct. 9 din Legea nr. 263/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006.Art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 are următorul conţinut:"Constituie contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale." … Textele de lege criticate sunt raportate la dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că abrogarea art. 109 din Legea nr. 18/1991, ce incrimina, în alin. (1), fapta persoanei fizice care avea calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a legii fondului funciar de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlurilor de proprietate persoanelor îndreptăţite, precum şi eliberarea lor nejustificată sau pe baza unor mărturii despre care a avut cunoştinţă ca fiind false, ca infracţiune de abuz în serviciu, nu este de natură să aducă atingere dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, legiuitorul este competent să aprecieze dacă gravitatea anumitor fapte antisociale poate determina calificarea acestora ca infracţiuni sau contravenţii, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 15 şi 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi art. 110^1 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Magdalena Ungur în Dosarul nr. 232/226/2009 al Judecătoriei Făgăraş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistentMihaela Ionescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește