DECIZIE nr. 1.302 din 4 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Verde, prin preşedintele său Silviu Popa, în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 4.383D/2010 al Curţii Constituţionale.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autorul acesteia învederează aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii la speţă, care excedează competenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 8 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Verde, prin preşedintele său Silviu Popa, într-o cauză civilă având ca obiect modificarea statutului partidului.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine în esenţă că, deşi scopul textelor de lege criticate este "corect, legal şi moral", totuşi, prin modul în care acestea sunt formulate, se instituie un control judecătoresc pur formal asupra asocierii, anterior oricărei manifestări exprese de voinţă a partidului respectiv. Susţine că existenţa în statutul partidului sau în proiectul de modificare a acestuia a unor texte care, "formal şi aparent", ar încălca ordinea de drept, "nu este o condiţie suficientă pentru respingerea cererii, faţă de textul art. 40 alin. (2) din Constituţie, care cere existenţa unor manifestări exprese, făţişe, iar nu doar existenţa unei intenţii care s-ar putea sau nu materializa într-un viitor incert". Precizează că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate pot fi utilizate în scopuri şicanatorii şi vexatorii, în dorinţa de a se împiedica înregistrarea unor statute sau proiecte de modificare a statutului perfect legale şi conforme cu ordinea de drept. De aceea, apreciază că acestea devin o piedică în calea înfiinţării unui partid sau a desfăşurării normale a vieţii unui partid politic.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, libertatea de asociere nefiind restrânsă prin faptul că legiuitorul a stabilit, în vederea apărării ordinii de drept, unele condiţii a căror îndeplinire este supusă controlului judecătoresc.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere dreptului de asociere a cetăţenilor în partide politice, astfel că nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite, or, importanţa domeniului supus reglementării în speţă impune reguli stricte în ceea ce priveşte înregistrarea ori modificarea statutului sau a programului partidului politic. În plus, observă că autorul excepţiei sesizează necesitatea reformulării textelor de lege ce formează obiectul acesteia, "de o manieră care să stabilească cu maximă precizie controlul care să fie exercitat la înregistrarea unui partid politic sau la înregistrarea proiectului de modificare a unui statut". Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, care au următorul conţinut:– Art. 20: "(1) Tribunalul Bucureşti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţă publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu, potrivit Codului de procedură civilă. Cererea de intervenţie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare."; … – Art. 21: "(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).(2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2). … (3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia. … (4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă."; … – Art. 25 alin. (2): "(2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3). Tribunalul Bucureşti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 şi 21."În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 40 – "Dreptul de asociere" şi art. 53 – "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea textelor de lege criticate din modalitatea de aplicare a acestora, susţinând, de fapt, că acestea pot deveni neconstituţionale atunci când sunt invocate în scopuri "şicanatorii sau vexatorii". Aceasta nu reprezintă însă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, având în vedere că nu textul de lege devine neconstituţional atunci când este utilizat abuziv, ci atitudinea celui care încearcă să îl aplice cu o finalitate ilicită este neconstituţională, contravenind art. 57 din Constituţie, potrivit căruia "Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi". În aceste condiţii, revine exclusiv instanţei de judecată atributul aprecierii cu privire la fondul litigiului, chestiunea criticată de autorul excepţiei ţinând, aşadar, de aplicarea şi de interpretarea legii la speţă, respectiv examinarea cererii de modificare a statutului Partidului Verde.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 25 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de Partidul Verde, prin preşedintele său Silviu Popa, în Dosarul nr. 12.563/01/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește