DECIZIE nr. 1.301 din 2 decembrie 2008

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 24/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 23 decembrie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 249 22/06/2006 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 7
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 393 28/09/2004 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 144 12/03/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 820 11/12/2018

referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Galaţi în Dosarul nr. 5.317/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.317/121/2007, Curtea de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.Excepţia a fost ridicată de Consiliul Judeţean Galaţi într-o cauză privind soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a dispus anularea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Galaţi de constatare a încetării de drept a unui mandat de consilier judeţean.În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 „creează o disensiune mare între persoanele care au obligaţia îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi consilierii locali sau judeţeni”, care sunt exceptaţi de la această obligaţie, astfel cum prevede textul de lege criticat. Or, este ştiut că rolul procedurii prealabile este acela ca, pe cât posibil, contestaţiile să fie soluţionate pe cale administrativă, fiind astfel evitată plata nejustificată de către autorităţile publice a unor sume cu titlu de cheltuieli de judecată.Curtea de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece, stabilind în mod diferit obligativitatea parcurgerii unei proceduri administrativ-jurisdicţionale prealabile, dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 creează o situaţie diferită persoanelor îndreptăţite să se adreseze instanţelor de contencios administrativ, ceea ce contravine prevederilor art. 21 alin. (1) din Constituţie.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale. Acestea se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza reglementată de norma juridică atacată şi nu sunt de natură să îngrădească accesul părţilor la instanţă. În plus, apreciază că prevederile art. 24 din Constituţie, invocate, nu sunt incidente în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 5 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:– Art. 9 alin. (4): "(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) şi h1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă."Art. 9 alin. (2) lit. c)-e) şi h1), la care textul de lege criticat face trimitere, prevede următoarele: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…)c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;(…)h1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiţie şi la art. 24 – Dreptul la apărare.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:În esenţă, critica autorului excepţiei constă în aceea că dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, prin aceea că prevăd exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile obligatorii pentru consilierul local sau judeţean care atacă la instanţa de contencios administrativ hotărârea consiliului prin care s-a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, incidente fiind unul dintre cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) şi h1) din aceeaşi lege.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate fundamentată pe dispoziţiile art. 16 din Legea fundamentală, privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, Curtea reţine că textul de lege criticat nu conţine norme juridice de natură discriminatorie. Acestea se aplică tuturor consilierilor locali sau judeţeni care se află în situaţia reglementată de text, şi anume dacă, aflându-se în unul din cazurile prevăzute de art. 9 alin. (2) lit. c)-e) şi h1) din Legea nr. 393/2004, consiliul local sau judeţean, după caz, a adoptat o hotărâre de constatare a încetării de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia. Aşadar, textul de lege criticat se aplică acestei categorii de persoane, criteriul de delimitare fiind unul obiectiv şi raţional, respectiv situaţiile de fapt în care aceştia se află, fără a se crea un tratament juridic diferit al acestora, în sensul discriminării sau, dimpotrivă, al favorizării unora dintre ei în detrimentul celorlalţi.Referitor la susţinerile de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 21 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că nici acestea nu sunt întemeiate. Obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile etapei jurisdicţionale constituie regula în materia contenciosului administrativ, astfel cum decurge din cuprinsul art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, însă, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a institui reguli speciale de procedură, apreciind în funcţie de specificul unei situaţii deosebite. Or, exceptarea de la regula parcurgerii procedurii prealabile pentru anumite situaţii nu poate, în nici un caz, să îngrădească accesul liber la justiţie al celor aflaţi în cazurile prevăzute de lege, şi nici al celorlalte subiecte de drept, asupra cărora se aplică regula generală referitoare la obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile. În plus, se constată că, prin specificul lor, cazurile cuprinse la art. 9 alin. (2) lit. c)-e) şi h1) din Legea nr. 393/2004 justifică pe deplin eludarea procedurii prealabile, deoarece acestea definesc situaţii obiective, de necontestat, cum sunt, de pildă, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială sau lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului, situaţii a căror realitate nu poate fi revocată sau schimbată printr-un nou act administrativ, emis în cadrul soluţionării unei cereri prealabile.Cât priveşte invocarea art. 24 din Constituţie, Curtea observă că acesta nu are incidenţă în cauză, lipsa procedurii prealabile într-o situaţie anume neavând nicio legătură cu exigenţele şi garanţiile exerciţiului dreptului la apărare.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Consiliul Judeţean Galaţi în Dosarul nr. 5.317/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x