DECIZIE nr. 1.298 din 4 octombrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAndreea Costin – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cozamin” – S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 1.682/233/2010 al Judecătoriei Galaţi – Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.205D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 19 august 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.682/233/2010, Judecătoria Galaţi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cozamin” – S.R.L. din Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate împotriva autorului excepţiei prin care debitorul supus procedurii, prin lichidator judiciar, solicită recuperarea unor creanţe.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece prin scutirea de plată a taxei de timbru, în fapt, nu se creează o facilitate la îndemâna administratorului judiciar sau a lichidatorului, ci se creează un privilegiu pentru creditor, care, prin intermediul administratorului judiciar sau al lichidatorului, poate recupera creanţa sa cu cheltuieli minime.Judecătoria Galaţi – Secţia civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 77 a fost modificat prin Legea nr. 169/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iulie 2010.Soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate a fost preluată de alin. (1) al art. 77 în noua redactare.Art. 77 în formularea criticată, şi asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa, are următorul cuprins: "Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituţie, precum şi ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra prevederilor legale criticate s-a pronunţat în raport cu critici similare, prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 551 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 30 august 2011, şi prin Decizia nr. 973 din 30 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 30 octombrie 2008, respingând excepţia de neconstituţionalitate.Astfel, referindu-se la art. 77 din Legea nr. 85/2006, Curtea a statuat că, în cadrul procedurii falimentului, lichidatorul judiciar are o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, el nefiind parte în proces, ci doar participant, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Acesta nu acţionează în interes personal, ci pentru buna desfăşurare a întregii proceduri, în vederea reîntregirii patrimoniului debitorului insolvabil, precum şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ. Prin urmare nu poate fi vorba despre un tratament juridic egal, având în vedere situaţiile obiectiv diferite în care se găsesc lichidatorul judiciar, pe de o parte, şi părţile din proces, pe de altă parte.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauză.Curtea reţine totodată, referitor la criticile autorului excepţiei prin invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, că acestea nu pot fi reţinute, întrucât, potrivit art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală, taxele şi impozitele se stabilesc numai prin lege, iar art. 77 din Legea nr. 85/2006, prin prevederea scutirii de la taxa de timbru a acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator, corespund scopului prezentei legi, celerităţii procedurii, precum şi poziţiei deosebite în care se află administratorul judiciar sau lichidatorul.De altfel, în jurisprudenţa sa, a se vedea în acest sens Decizia nr. 461 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004, Curtea Constituţională a statuat că exonerarea de la obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a cărui exercitare nu afectează nici dreptul de proprietate privată, nici egalitatea în faţa legii.Aceste considerente sunt în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cu cea a Curţii Constituţionale, care a stabilit că principiul egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii, fiind, deci, posibilă instituirea unui tratament juridic diferit, atunci când situaţiile diferite justifică aceasta în mod raţional şi obiectiv.Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenţa sa că dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu este un drept absolut, statele având posibilitatea de a stabili termene de prescripţie sau de decădere ori alte condiţii privind exercitarea acestui drept (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 93).De altfel, legiuitorul este îndreptăţit să stabilească măsurile legislative adecvate pentru a se asigura desfăşurarea proceselor şi pentru a împiedica abuzul de drept.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Cozamin” – S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 1.682/233/2010 al Judecătoriei Galaţi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Andreea Costin––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește