DECIZIE nr. 1.287 din 2 decembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480, art. 481 şi art. 1.899 din Codul civil, ale art. 45 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi ale art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480, art. 481 şi art. 1.899 din Codul civil, ale art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi ale art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Viorel Cristea şi Emilia Cristea în Dosarul nr. 26.134/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde pentru Viorel Cristea avocatul Marcel Ştefan, fiind prezentă personal şi asistată de acelaşi avocat Emilia Cristea. De asemenea, răspunde, pentru partea Maria Rudeanu, avocatul Ion Corbeanu.Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Avocatul autorilor excepţiei solicită admiterea excepţiei pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat în faţa instanţei de judecată.Avocatul Ion Corbeanu solicită respingerea excepţiei, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 11 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 26.134/3/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480, art. 481 şi art. 1.899 din Codul civil, ale art. 46 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi ale art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Viorel Cristea şi Emilia Cristea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate, fără a motiva în ce constă această contrarietate. Autorii excepţiei critică, de altfel, hotărârea pronunţată de instanţa de judecată în litigiul aflat pe rolul acesteia, având ca obiect o acţiune în revendicarea unui imobil.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin normelor constituţionale şi internaţionale invocate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi a fost sesizată de instanţa de judecată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 din Legea nr. 10/2001, în realitate, aşa cum rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare, prevederile de lege criticate sunt cele ale art. 45 din aceeaşi lege.Aşadar, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 480, art. 481 şi art. 1.899 din Codul civil, art. 45 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, precum şi art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă.Textele criticate au următoarea redactare:– Art. 480 din Codul civil : "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.";– Art. 481 din Codul civil: "Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.";– Art. 1.899 din Codul civil: "Justa cauză trebuie să fie totdeauna probată de cel ce invocă prescripţia de 10 până la 20 ani.Buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce alege rea-credinţă.";– Art. 45 din Legea nr. 10/2001: „(1) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării.(2) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută, în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună-credinţă. … (3) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţă neputând fi invocată în aceste cazuri. … (4) Actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării. … (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acţiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi."; … – Art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă: "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate:(…)8. când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii."Textele constituţionale considerate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii. Este invocată şi încălcarea art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 11 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează motive de neconstituţionalitate cu privire la prevederile de lege criticate, ci doar invocă în acest sens texte din Constituţie şi din acte internaţionale, precum şi o serie de aprecieri personale referitoare la litigiul aflat pe rolul instanţei de judecată, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care prevede că „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”.Prin urmare, Curtea Constituţională nu se poate substitui părţii cât priveşte invocarea motivelor de neconstituţionalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480, art. 481 şi art. 1.899 din Codul civil, ale art. 45 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi ale art. 304 pct. 8 şi 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Viorel Cristea şi Emilia Cristea în Dosarul nr. 26.134/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 decembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește