DECIZIE nr. 1.282 din 8 octombrie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Guţă în Dosarul nr. 39.097/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Decizia civilă nr. 2.387R din 19 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 39.097/3/2008, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Guţă într-o acţiune având ca obiect o cerere de ieşire din indiviziune cu privire la un bun imobil.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, stipulându-se în Codul civil şi în Codul de procedură civilă obligativitatea ieşirii din indiviziune şi a împărţelii în natură prin formarea de loturi şi atribuirea lor, se încalcă dreptul de proprietate al persoanei care nu doreşte încetarea acestei situaţii juridice. Arată că prin cererea de ieşire din indiviziune se dispune asupra întregului bun, avându-se în vedere doar voinţa unuia dintre coproprietari, încălcându-se astfel dreptul celuilalt coproprietar de a dispune de propriul bun.Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie. În acest sens, arată că este atributul legiuitorului să stabilească modalităţile ieşirii din indiviziune în situaţia în care sunt mai multe persoane coproprietare ale aceluiaşi bun, prin aceste modalităţi neîncălcându-se dreptul de proprietate al coproprietarilor cărora nu li se va atribui bunul în natură.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că acestea reglementează procedura ieşirii din indiviziune a unor persoane care sunt coproprietare ale unui bun şi nu conţin norme contrare principiului garantării şi ocrotirii, în mod egal, a dreptului de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă.Textele de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil: "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.";– Art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă: "Instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani."În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) teza întâi potrivit cărora proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 728 din Codul civil au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, reţinând în Decizia nr. 844 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, că, de principiu, proprietatea, în majoritatea cazurilor, este pură şi simplă. Sunt situaţii însă când proprietatea este afectată de modalităţi şi prezintă forme speciale. O astfel de modalitate o reprezintă proprietatea comună, cu cele trei forme: coproprietatea, indiviziunea şi devălmăşia.Această situaţie, uneori, nu este avantajoasă pentru proprietari şi nici favorabilă pentru exploatarea economică a bunurilor, din cauza dificultăţii de a se putea exercita toate atributele dreptului de proprietate. De aceea, tocmai în interesul coproprietarilor, art. 728 din Codul civil prevede că "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune". Deşi art. 728 se referă, în principiu, la partajul succesoral, el se aplică tuturor indiviziunilor, oricare ar fi izvorul lor, astfel că orice proprietar poate cere ieşirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalţi coproprietari să se poată opune. Coproprietarii au însă posibilitatea de a conveni să rămână în indiviziune pe termen de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei convenţii la expirarea termenului, potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol.Aşadar, Curtea a reţinut că textul art. 728 din Codul civil conţine suficiente mijloace de asigurare a respectării normelor constituţionale privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private, reprezentând totodată o aplicare a principiului potrivit căruia "Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea".Raţiunile care au stat la baza adoptării soluţiei anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât aceasta se impune a fi menţinută.În ceea ce priveşte prevederile art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă, acestea reglementează reguli procedurale privind împărţeala judiciară în acord cu dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea şi garantarea în mod egal a proprietăţii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 728 alin. 1 teza întâi din Codul civil şi art. 673^5 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nicolae Guţă în Dosarul nr. 39.097/3/2008 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 octombrie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește