DECIZIE nr. 1.278 din 25 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Sorin Bobolog în Dosarul nr. 392/337/2008 al Judecătoriei Zalău.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 23 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 392/337/2008, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Sorin Bobolog cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 86 alin. (2) şi de art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. b) din Codul penal.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile constituţionale privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, libertatea individuală şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se invocă, de asemenea, contradicţia dintre textul de lege criticat şi art. 13 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.Judecătoria Zalău apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere în acest sens la Decizia Curţii Constituţionale nr. 495/2004.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituţionale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având următorul cuprins: „Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi a prevederilor art. 1, art. 17 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind obligaţia de a respecta drepturile omului, interzicerea abuzului de drept şi limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate cu prilejul analizării art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 în forma anterioară republicării, prin raportare la prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin deciziile nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, şi nr. 493 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că textul de lege criticat nu încalcă dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică şi libertatea individuală. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 291 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 7 aprilie 2008.Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În plus, în prezenta cauză este invocată contradicţia dintre textul de lege criticat şi art. 13 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului. Asemenea critici nu pot fi însă reţinute, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, precum şi prevederile art. 1, art. 17 şi art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, acestea nu sunt incidente în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Sorin Bobolog în Dosarul nr. 392/337/2008 al Judecătoriei Zalău.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește