DECIZIE nr. 1.277 din 25 noiembrie 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 2.341/288/2008 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei a transmis o cerere prin care solicită amânarea judecării cauzei şi restituirea dosarului instanţei de fond, precum şi a altor dosare înaintate Curţii de către alte instanţe de judecată, dosare în care a ridicat excepţii de neconstituţionalitate, în vederea completării încheierilor de sesizare pentru a face posibilă conexarea acestor cauze în faţa Curţii Constituţionale.Reprezentantul Ministerului Public arată că se opune cererilor formulate de autorul excepţiei.Curtea, deliberând, respinge cererile autorului excepţiei.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 30 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.341/288/2008, Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ion Criveanu cu ocazia soluţionării plângerii împotriva unei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, înfăptuirea justiţiei şi instanţele judecătoreşti. Astfel, arată că, potrivit art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, instanţa verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, persoana vătămată neputând solicita proba cu martori sau alte probe necesare unei juste soluţionări a cauzei. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 279 alin. (2) din Codul de procedură penală, critică faptul că persoana vătămată nu mai poate declanşa direct judecata penală pentru nicio infracţiune, considerând necesară completarea textului de lege pentru a permite persoanei vătămate să se adreseze direct cu plângere instanţei pentru orice fel de infracţiune.Judecătoria Râmnicu Vâlcea – Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie invocate de autorul excepţiei.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală sunt constituţionale, deoarece nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) şi ale art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins:– Art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b): "Judecătorul, soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii:a) respinge plângerea, prin sentinţă, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, menţinând rezoluţia sau ordonanţa atacată; … b) admite plângerea, prin sentinţă, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă"; … – Art. 279 alin. 2: "Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, precum şi prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:În ceea ce priveşte critica adusă dispoziţiilor art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, autorul excepţiei urmăreşte, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul reglementării posibilităţii ca acţiunea penală să fie pusă în mişcare, pentru orice fel de infracţiune, la plângerea prealabilă a persoanei vătămate adresată instanţei de judecată. O asemenea solicitare nu intră, însă, în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.Referitor la dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la prevederile din Legea fundamentală care consacră dreptul la un proces echitabil şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 982 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 20 noiembrie 2007, Curtea a considerat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi 8 din Codul de procedură penală, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru aceleaşi argumente, textele de lege criticate sunt în concordanţă şi cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 24 alin. (1), art. 124 alin. (2) şi art. 126, precum şi cu prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, aceste dispoziţii sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu poate fi, însă, reţinută.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ion Criveanu în Dosarul nr. 2.341/288/2008 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea – Secţia penală.II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 şi alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește