DECIZIE nr. 1.275 din 12 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Alecxandru Ileana în Dosarul nr. 4.882/1/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei Alecxandru Ileana, prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public arată că se opune cererii de amânare.Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată şi constată cauza în stare de judecată.Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece aceasta vizează aspecte privind interpretarea şi aplicarea legii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 19 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.882/1/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta Alecxandru Ileana într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost respinsă contestaţia privind înscrierea la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 31 mai 2009.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia precizează că prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi celor ale art. 143 privind condiţiile de numire în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Astfel, din moment ce funcţia de judecător la Curtea Constituţională este echivalată, ca rang profesional, de art. 70 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar pentru această funcţie, potrivit art. 143 din Constituţie, este suficientă vechimea în activitatea juridică, rezultă că prevederile de lege ce condiţionează participarea la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie de un grad inferior celui de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de calitatea de judecător sau procuror încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. În acest sens arată că este atributul exclusiv al legiuitorului să determine condiţiile specifice de exercitare a profesiei de magistrat, inclusiv din perspectiva vechimii în funcţia de judecător sau procuror, necesare pentru promovarea în funcţii de execuţie. Pretinsa discriminare invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu există, în opinia instanţei de judecată, deoarece funcţia de judecător sau procuror nu este similară celei de judecător la Curtea Constituţională, diferenţele de statut juridic fiind semnificative.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, aplicându-se în mod egal tuturor judecătorilor şi procurorilor care pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare, fără discriminări pe considerente arbitrare. Totodată, statutul de unică autoritate de jurisdicţie constituţională din România al Curţii Constituţionale şi de garant al supremaţiei Constituţiei face ca funcţia de judecător al Curţii Constituţionale să nu fie similară celei de judecător al puterii judecătoreşti. Îndeplinirea funcţiei de judecător constituţional presupune îndeplinirea unor condiţii deosebite atât de ordin profesional, cât şi civic, condiţii care nu se regăsesc şi în cazul judecătorului clasic şi, pe cale de consecinţă, nu se poate pune semnul egalităţii între funcţia de judecător al puterii judecătoreşti şi funcţia de judecător al Curţii Constituţionale ca autoritate publică politico-jurisdicţională.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „(1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 5 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; … b) 6 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta; … c) 8 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie." … Autorul excepţiei consideră că legea menţionată încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 143 privind condiţiile de numire în funcţia de judecător la Curtea Constituţională.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, prin raportare şi la dispoziţiile art. 16 şi 143 din Constituţie, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor. Cu acel prilej, instanţa de contencios constituţional a constatat că prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu contravin principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, aşa cum a stabilit în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, în cauza de faţă, termenii comparaţiei aparţin unor sisteme jurisdicţionale distincte, între care nu există niciun fel de relaţie structurală, motiv pentru care nu se impune existenţa unei identităţi de tratament juridic. Astfel, caracterul special şi specializat al jurisdicţiilor la care face referire autorul excepţiei reclamă reglementarea unor condiţii deosebite, care conferă acestora statute proprii, distincte. Gradul înalt de profesionalism de care trebuie să dea dovadă judecătorii membri ai acestor instanţe este demonstrat şi apreciat cu ajutorul unor criterii obiective, vechimea în profesia de judecător sau procuror în sistemul naţional nefiind în mod necesar unul dintre acestea. Dimpotrivă, în ceea ce priveşte magistraţii de la instanţele naţionale, Curtea Constituţională a reţinut că relevantă în ceea ce priveşte promovarea este tocmai vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror, care îl recomandă pe cel care candidează pentru avansarea la o instanţă superioară, în baza experienţei acumulate până la momentul promovării.––-Notă …
*) Decizia nr. 1.038 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 5 noiembrie 2010.Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi avându-se în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În plus, Curtea constată că statutul judecătorilor şi procurorilor este reglementat, la nivel constituţional, în art. 125 pentru judecători şi în art. 132 – pentru procurori, dispoziţii care fac parte din titlul III "Autorităţile publice", cap. VI – "Autoritatea judecătorească", secţiunea 1 "Instanţele judecătoreşti" (art. 124-130), secţiunea a 2-a "Ministerul Public" (art. 131 şi art. 132) şi secţiunea a 3-a "Consiliul Superior al Magistraturii" (art. 133 şi 134). La nivel infraconstituţional, statutul magistraţilor este reglementat prin Legea nr. 303/2004.Pe de altă parte, distinct de statutul judecătorilor şi procurorilor, statutul judecătorilor Curţii Constituţionale este reglementat la nivel constituţional în art. 143 – "Condiţii de numire", în art. 144 – "Incompatibilităţi" şi art. 145 "Independenţa şi inamovibilitatea" din titlul V "Curtea Constituţională". La nivel infraconstituţional, statutul judecătorilor Curţii Constituţionale este reglementat în cap. VI din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.Prin urmare, Curtea constată că este cu atât mai evident că nu poate exista identitate de tratament juridic între cele două categorii de magistraţi – judecătorii şi procurorii, pe de o parte, şi judecătorii Curţii Constituţionale, pe de altă parte, în ceea ce priveşte promovarea la instanţele sau parchetele imediat superioare, din moment ce Curtea Constituţională nu face parte din sistemul instanţelor judecătoreşti, astfel cum sunt prevăzute în Legea fundamentală.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Alecxandru Ileana în Dosarul nr. 4.882/1/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește