DECIZIE nr. 1.274 din 12 octombrie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773 din 15 aprilie 1998 şi 21 aprilie 1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Mihai Dumitrică în Dosarul nr. 31.552/2009 al judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 756D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 757D/2010, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Mihai Dumitrică în Dosarul nr. 31.560/2009 al Judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 758D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773 din 15 aprilie 1998 şi 21 aprilie 1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Financiar Urban” – S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 43.357/2009 al judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public arată că nu se opune conexării cauzelor.Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 757D/2010 şi nr. 758D/2010 la Dosarul nr. 756D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a Normelor metodologice nr. P/608/773 şi ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii de lege criticate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 17 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 31.552/2009 şi nr. 31.560/2009, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Mihai Dumitrică în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de înregistrare de menţiuni în registrul comerţului.Prin Încheierea din 31 iulie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 43.357/2009, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi ale art. 3 din Normele metodologice P/608/773 din 15 aprilie 1998 şi 21 aprilie 1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, emise de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Ministerul Justiţiei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Financiar Urban” – S.R.L. din Piteşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de înregistrare de menţiuni în registrul comerţului.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990, raportate la cele ale art. 46 din Legea nr. 31/1990, încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, deoarece prevăd că nu se citează acţionarii, administratorii sau ceilalţi reprezentanţi legali ai societăţii comerciale în cauzele prin care se soluţionează cererile depuse de terţi pentru înregistrarea unor menţiuni în registrul comerţului. Totodată, consideră că se creează inechităţi în administrarea actului de justiţie, deoarece actuala formulare a art. 46 din Legea nr. 31/1990 lasă la latitudinea judecătorului delegat de a hotărî dacă o cerere de intervenţie prin care se solicită apărarea unor interese legitime este sau nu admisibilă în respectiva cauză.Judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş apreciază, în Dosarele nr. 756D/2010 şi nr. 757D/2010, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar în dosarul nr. 758D/2010, acesta nu şi-a exprimat opinia.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, şi ale art. 3 din Normele metodologice ale Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Ministerului Justiţiei nr. P/608/773/1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 11 mai 1998.Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 au următorul cuprins:"(1) Înregistrările în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecătorului delegat sau, după caz, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, în afară de cazurile în care legea prevede altfel.(1^1) Judecătorul-delegat întâi sesizat spre a dispune înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor privind fuziunea, divizarea sau schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt judeţ se va pronunţa, prin aceeaşi încheiere, şi asupra înmatriculării persoanelor juridice astfel înfiinţate, radierii celor care îşi încetează existenţa ori înregistrării în registrul comerţului a modificării actelor constitutive ale persoanelor juridice care dobândesc o parte din patrimoniul persoanei juridice divizate, după caz, precum şi asupra înmatriculării şi radierii persoanelor juridice care îşi schimbă sediul social în alt judeţ.(2) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului. … (3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţării încheierii pentru părţi şi de la data publicării încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. … (4) Recursul se depune şi se menţionează în registrul comerţului unde s-a făcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează recursul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sucursalei. … (5) Motivele recursului se pot depune la instanţă, cu cel puţin două zile înaintea termenului de judecată. … (6) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în registrul comerţului." … Dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 31/1990 au următorul cuprins:"(1) Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii, judecătorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătură asemenea neregularităţi. Judecătorul-delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.(2) În cazul în care au fost formulate cereri de intervenţie, judecătorul va cita intervenienţii şi se va pronunţa asupra cererilor acestora în condiţiile art. 49 şi următoarele din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 335 din Codul de procedură civilă." … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 135 privind economia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:I. Cu privire la dispoziţiile art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773/1998, Curtea reţine că, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, instanţa de contencios constituţional "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial". De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare”. Astfel fiind, normele metodologice nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Normele metodologice nr. P/608/773/1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor este inadmisibilă.II. Referitor la dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, Curtea constată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate solicită, în realitate, modificarea şi completarea prevederilor de lege, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.III. Sub aspectul admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990, Curtea observă că art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 30 decembrie 2009), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17 mai 2010), astfel cum a fost modificat prin articolul unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 septembrie 2010) prevede următoarele: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile celorlalte acte normative incidente, competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare în registrul comerţului şi, după caz, a altor cereri aflate în competenţa de soluţionare a judecătorului delegat aparţine, până la reglementarea activităţii de înregistrare în registrul comerţului efectuată de registratori comerciali, directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei ori persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.”În consecinţă, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 861/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 17 august 2010, „în momentul de faţă, atribuţiile judecătorului delegat au fost preluate de directorul oficiului registrului comerţului, fără ca instituţia judecătorului delegat să fi fost, expres sau implicit, desfiinţată. Din textul legal menţionat se înţelege că numai pe o perioadă determinată competenţele judecătorului delegat au fost preluate de către directorul oficiului registrului comerţului, urmând ca, în viitor, potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, activitatea de înregistrare în registrul comerţului să fie efectuată de registratorii comerciali. Însă, până în momentul de faţă, nu a fost adoptată o atare reglementare legală; implicit, se reţine că aplicarea prevederilor legale referitoare la competenţele judecătorul delegat a fost practic suspendată.”Având în vedere aspectele expuse mai sus, Curtea constată că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului sunt în vigoare, fiind doar suspendată aplicarea lor în ceea ce priveşte competenţele judecătorului delegat.IV. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea nr. 26/1990, prin numeroase decizii, Curtea a reţinut că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată, atâta vreme cât îşi subordonează acest demers regulilor şi principiilor constituţionale, iar prevederile de lege criticate sunt norme procedurale care reglementează aspecte referitoare la funcţionarea societăţilor comerciale în condiţii de legalitate, fără să conţină dispoziţii de natură să îngrădească dreptul de liber acces la justiţie ori dreptul de a beneficia de un proces echitabil (de exemplu, prin Decizia nr. 1.339 din 22 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 14 decembrie 2009).Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:1. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Normele metodologice ale Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Ministerului Justiţiei nr. P/608/773/1998 privind modul de ţinere a registrelor comerţului şi de efectuare a înregistrărilor şi ale art. 46 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Financiar Urban” – S.R.L. din Piteşti în Dosarul nr. 43.357/2009 al judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, respectiv de Mihai Dumitrică în dosarele nr. 31.552/2009 şi nr. 31.560/2009 ale Judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş.2. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, excepţie ridicată de Mihai Dumitrică în dosarele nr. 31.552/2009 şi nr. 31.560/2009 ale judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 octombrie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește